Economic

VIDEO!!! Conducerea Aviputna: “Mirosul din Focşani nu este de pasăre!”

Ziarul de Vrancea
4 sep 2014 5739 vizualizări
Compania Aviputna de la Goleşti a permis ieri accesul vizitatorilor în spaţiile unde sunt crescute păsările care produc ouă pentru brandul "Din ogradă" u reprezentanţii companiei au negat că mirosul deranjant din oraş ar proveni de la păsările din crescătoriile proprii u lagunele fermei erau ieri goale, întrucat dejecţiile au fost folosite pe camp ca fertilizatori

Compania Aviputna, de la Goleşti, şi-a deschis ieri porţile pentru a prezenta publicului modalitatea de funcţionare a acesteia, dar şi sistemul de colectare a dejecţiilor, în contextul nemulţumirilor focşănenilor faţă de mirosul greu de suportat din oraş, din ultima lună. Vizitatorii au primit echipamente speciale de protecţie, pentru ca microbii să nu pătrundă cumva în habitatul în care sunt crescute păsările din rasa germană Lohmann Brown, care produc cunoscutele ouă de culoare închisă. Organizatorii evenimentului prin care Aviputna a permis accesul curioşilor le-au explicat celor prezenţi cum sunt crescute şi hrănite găinile şi cum sunt adunate dejecţiile pe care acestea le produc. Printre oficialităţile prezente la Aviputna ieri, s-au numărat primarul comunei Goleşti – Alexandru Zar, alături de caţiva comisari de la Garda de Mediu, dar şi jurnalişti şi  bloggeri vranceni. Totuşi, prea puţini curioşi, faţă de numărul mare al celor care au reclamat miasmele care au invadat oraşul.

Dejecţiile uscate nu sunt chiar aşa de "parfumate"

 

Directorul general al companiei – Robert Oltenescu – a explicat, pentru vizitatori, cum funcţionează ferma: “Fiind o tehnologie nouă şi un ritm de creştere apropiat de mediul ei ontogenetic, pasărea face un ou cu sintezele foarte bine constituite, cu metabolism corect şi, astfel, rezultă un produs de calitate.” Furajele folosite pentru hrana păsărilor se bazează exclusiv pe cereale (porumb, grau, floarea-soarelui) şi nu conţin produse de origine animală. Conform declaraţiilor oficialilor, dejecţiile sunt utilizate sub formă de îngrăşămant pe terenurile proprii, unde se cultivă cereale pentru hrănirea păsărilor. “Toate habitatele sunt identice, făcute cu tehnologie nouă, înfiinţată în anul 2011. Este vorba despre o tehnologie alternativă - Big Dutchman - pentru care noi am optat, incluzand producerea furajelor. Noi producem mare parte din cereale pe terenurile noastre”, arată Robert Oltenescu. Reprezentanţii Aviputna au arătat publicului interesat dejecţiile de pasăre direct în habitatul păsărilor, pentru a demonstra că acestea nu emană prea mult miros, deoarece sunt uscate printr-un sistem de ventilaţie. Oltenescu susţine că experienţa sa în domeniul zootehniei îl determină să creadă că mirosul deranjant din Focşani nu provine de la păsări, ci de la porci, adăugand că s-a dat prea multă importanţă acestui fapt în oraş. Gazdele au condus invitaţii spre lagunele betonate destinate depozitării dejecţiilor şi au spus că procesul de colectare se face printr-o conductă, zona fiind separată prin parapeţi de restul incintei. Aviputna a fost amendată luna trecută cu suma de 15.000 de lei de Garda de Mediu Vrancea, comisarii susţinand că mirosurile din Focşani ar proveni şi de la dejecţiile societăţii care trebuiau încorporate în pămant, prin arat. De asemenea, societatea are o problemă şi cu lagunele de depozitare a dejecţiilor, întrucat acestea nu sunt acoperite iar investitia necesară pentru rezolvarea acestei probleme se ridică la cel puţin 400.000 de euro. La vizita organizată ieri, lagunele erau însă goale pentru că dejecţiile fuseseră transportate pe camp, unde sunt utilizate ca îngrăşămant.

Ouă de la găini nestresate


Ouăle sunt selectate înainte de a fi comercializate


 Compania Aviputna dispune de o maşină de sortare şi ambalare germană de ultimă generaţie, prin care ouăle vin direct din halele de producţie pe o bandă rulantă, sunt sortate, dispuse automat în cutii şi apoi ambalate. “Preluăm puii de la o zi şi-i creştem pană la şaisprezece săptămani, în hala pentru tineret înlocuire, după care îi transferăm în halele pentru găini ouătoare. Avem un total de şase hale, dintre care una pentru tineret înlocuire şi cinci pentru găini ouătoare”, se arată într-un material de prezentare a companiei. Conducerea fermei susţine că societatea este singura din ţară care creşte păsările în voliere, libere la sol, fără a le expune vreunui factor de stres. Găinile crescute în ferma Aviputna provin din rasa Lohmann Brown Classic şi produc ouă de culoare roşie, ce pot fi cumpărate din magazine şi supermarketuri. O găină din această rasă produce, astfel, aproximativ 310 ouă într-un ciclu de producţie care durează în jur de 70 de săptămani. Practic, o găină face un ou la 26 de ore. Puţini ştiu că o asemenea găină, dacă este bine îngrijită, poate trăi chiar şi 15 ani, perioadă în care poate face în jur de 1.500 de ouă sau chiar mai multe. La Aviputna, găinile nu sunt ţinute atat de mulţi ani. După ce le scade productivitatea, găinile sunt vandute şi pot fi văzute chiar prin curţile ţăranilor din zonă. (Serena ŢENEA)




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
George, acum 3491 zile, 7 ore, 25 minute
Ce oua frumoase, cred ca este una dintre cele mai bune tehnologii aparute in Romania.
vasile, acum 3492 zile, 17 ore, 14 minute, 42 secunde
Nici gainat n-au mancat, nici gura nu le miroase ! Dupa ce si-au golit haznalele pe campuri, au chemat vizitatori, sa vada, vezi Doamne,ce corecti ''este'' ei. Exact precum citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.