Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Îngrijorător: Numărul companiilor inovatoarea s-a redus drastic

Ziarul de Vrancea
28 iul 2014 664 vizualizări
După dimensiune, companiile mari sunt mai inovatoare (40,1%), urmate de cele mijlocii (26,6%) şi cele mici (18,3%)

Una din cinci firme a realizat în perioada 2010-2012 un produs inovativ sau o metodă de organizare ori marketing nouă, faţă de aproximativ una din trei în intervalul 2008-2010, iar peste jumătate dintre acestea şi-au dezvoltat inovaţiile "in house", cele mai multe provenind din sud-estul ţării. Astfel, ponderea companiilor inovatoare a scăzut cu 10,1 puncte procentuale, la 20,7%. Cele care au dezvoltat produse sau procese au reprezentat 6,3% din totalul companiilor, în scădere cu 8 puncte, iar cele cu metode de organizare şi/sau marketing au avut o pondere de 18,8%, de la 26,5% în intervalul precedent, potrivit cercetării statistice privind inovaţia în întreprinderi, în perioada 2010-2012, realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, firmele din industrie şi-au redus reprezentarea cu 7,6 puncte, la 22,5%, iar cele din servicii cu 13 puncte, la 18,7%. Cea mai inovatoare activitate economică din sectorul industriei a fost fabricarea produselor din tutun (80% din întreprinderi), iar din sectorul serviciilor s-a remarcat activitatea de cercetare-dezvoltare, cu 55,5%. După dimensiune, companiile mari sunt mai inovatoare (40,1%), urmate de cele mijlocii (26,6%) şi cele mici (18,3%), fapt explicabil prin resursele pe care le au la dispoziţie, tendinţa fiind remarcată pe cele două sectoare, industrie şi servicii. După tipul inovaţiei implementate, cele mai multe firme au implementat metode de organizare (14,1%) şi metode de marketing (13,8%). Ponderea întreprinderilor inovatoare de produse a fost de 3,4% iar a celor inovatoare de procese 4,6%. În perioada analizată, de trei ori mai puţine companii au introdus produse noi pe piaţă (1,1% faţă de 3%) şi de două ori mai puţine au dezvoltat produse noi numai pentru întreprindere (4,6% faţă de 8,8%). Din totalul firmelor inovatoare de produse, 56,4% au dezvoltat inovaţiile în propria companie, iar 21,2% au introdus bunuri împreună cu alte întreprinderi, 12,4% le-au realizat prin adaptarea sau modificarea bunurilor şi 6,9% au fost realizate în alte firme. "Cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor rămane cea locală sau regională care a fost menţionată de 88,8% din totalul întreprinderilor inovatoare, 65,5% din întreprinderile inovatoare şi-au vandut produsele pe piaţa naţională, 34,2% pe piaţa Uniunii Europene şi 15,0% din întreprinderile inovatoare şi-au vandut produsele în alte ţări", se arată într-un comunicat al INS. Valoarea totală a cheltuielior pentru inovaţia de produse şi/sau procese s-a plasat în 2012 la 2,91 miliarde lei.  Cheltuielile de cercetare-dezvoltare internă aproape s-au dublat faţă de 2010, de la 18,3% la 30,6%, însă cele pentru pentru cercetare-dezvoltare externă au consemnat o scădere cu 9,6 puncte, de la 11,2% la 1,6%.  Cheltuielile cu achiziţii de utilaj, echipament şi software au scăzut cu 9,3 puncte, la 59,8%, iar cele cu achiziţii de alte cunoştinţe externe au rămas constante, la 1,2%. Finanţarea publică a companiilor a crescut însă cu 13,2 puncte, de la 4,3 % la 17,5%, comparativ cu intervalul 2008-2010.


Guvernul joacă ping pong cu majoratul taxelor

Secretar de stat MS:Contribuţia pentru asigurările de sănătate ar putea creşte pană la 14 la sută u ministru: “Subliniez faptul că nu vor fi majorate contribuţiile la Sănătate"

Contribuţia pentru asigurările de sănătate ar putea creşte pană la 14 la sută, o discuţie în acest sens avand loc cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, care au considerat că o astfel de măsură este "esenţială şi justificată", a declarat ieri secretarul de stat din MS Dorel Săndesc. Secretarul de stat a precizat că la nivelul Ministerului Sănătăţii există discuţii privind posibilitatea majorării contribuţiei pentru asigurările de sănătate, fără ca pană acum să existe o decizie în acest sens. "A fost o discuţie privind analiza sistemului de sănătate. Nu este un obiectiv sau o măsură stabilită de Guvern. Au fost discuţii globale. Nu avem o discuţie sau decizii la nivel interministerial. Este doar o discuţie în perspectivă şi merită făcută, după părerea mea", a spus secretarul de stat, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, organizată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din Romania (APAH-RO). În prezent, contribuţiile de asigurări de sănătate sunt de 10,7%. Dorel Săndesc a adăugat că discuţia din Guvern privind reducerea CAS a venit şi pe fondul unei "frici de noi taxe". "Am văzut sondaje în care oamenii pun pe primul loc sănătatea, fiind de acord să plătească mai mult. Discuţia e necesară şi am discutat inclusiv cu FMI. Este o dezbatere pe care vrem să o avem. Părerea mea e că ar trebui revenit la nivelul anterior, pentru că această contribuţie este la nivel standard în UE, 13,5-14 la sută", a mai spus Săndesc. În replică, ministrul Sănătăţii a spus că nu vor fi majorate contribuţiile la sănătate nici în acest an şi nici în anii următori, iar o asemenea dezbatere nu a avut loc în Guvern, precizand că în 2010 au existat propuneri privind posibile majorări, dar au rămas la stadiul de discuţii. "Ministerul Sănătăţii nu a discutat cu Fondul Monetar Internaţional şi nici cu alte organisme internaţionale o eventuală creştere a contribuţiilor la Sănătate. De asemenea, nu a avut loc o asemenea dezbatere nici în Guvernul Romaniei. ştiu că acum 4 ani, în anul 2010, au existat propuneri privind posibile majorări, dar rămase la stadiul de discuţii. Subliniez faptul că nu vor fi majorate contribuţiile la Sănătate", a spus Nicolae Bănicioiu, citat într-un comunicat de presă al MS. Ministerul Sănătăţii a arătat că nu ia în calcul majorarea contribuţiilor la sănătate în acest an sau în anii următori.

Litoralul a fost luat cu asalt

Aproximativ 95.000 de turişti s-au aflat la mare, la sfarşitul săptămanii trecute, fiind cel mai aglomerat weekend de pe litoralul romanesc, de la începutul sezonului estival, susţine preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării, Corina Martin. Corina Martin a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că în staţiunea Mamaia gradul de ocupare a fost de aproape 100 la sută.  “Tocmai am încheiat cel mai aglomerat weekend de pe litoralul romanesc în acest sezon, un weekend plin care s-a lăsat mai mult aşteptat. Vremea nu a fost prielnică pentru vacanţele pe litoral şi pentru cei care pornesc de obicei joi, vineri în decizia de a pleca sau nu undeva în weekend contează ştirile meteo. Gradul de ocupare a fost weekend-ul trecut de aproape 100 la sută în Mamaia şi undeva în jur de 80-85 la sută în sudul litoralului. Din ce am discutat cu hotelierii, cu proprietarii de cluburi în privinţa numărului de turiştii, cu toţii ne-au spus că acesta a fost primul week-end plin. Doar vremea a făcut ca pană acum să avem un grad de ocupare mai scăzut faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut”, a afirmat Corina Martin. Ea a precizat că pe întreg litoralul s-au aflat la sfarşitul săptămanii trecute aproximativ 95.000 de turişti, cazaţi în structuri hoteliere. “Au fost în jur 90-95.000 de turişti pe tot litoralul în weekend-ul trecut. Avem aceste date din discuţiile cu hotelierii, cu proprietarii de cluburi, întrebăm cum stau în hotel, în club, facem discuţii cu fiecare în parte. Dacă fiecare hotelier îmi spune 80 la sută, 85 la sută gradul de ocupare, asta e media, nu avem alt instrument. Noi vorbim de turismul organizat, de cei care au stat în structurile de cazare”, a adăugat preşedintele Asociaţiei Litoral – Delta Dunării.

Volksbank a scăpat de un gunoi de 495 milioane euro

Volksbank a finalizat tranzacţia de vanzare a pachetului de credite ipotecare neperformante în valoare de 495 milioane euro, acesta fiind achiziţionat de un consorţiu de investitori străini format din Deutsche Bank, AnaCap Financial Partners, H.I.G Capital International Advisers şi APS Holding. Portofoliul tranzacţionat include 3.566 de credite garantate cu întarzieri mai mari de 90 de zile, avand drept garanţii proprietăţi rezidenţiale, spaţii comerciale şi terenuri. Din toalul acestora, 84% sunt credite imobiliare retail, restul de 16% reprezentand finanţări corporate, se arată într-un comunicat al Volksbank. După vanzarea acestui pachet, banca şi-a redus rata creditelor neperformante de la 22% la sub 8%, media sistemului bancar situandu-se la circa 23%. "Reducerea portofoliului de credite neperformante reprezintă un alt moment cheie în cadrul strategiei noastre de repoziţionare. În acelaşi timp, continuăm să ne concentrăm pe creşterea profitabilităţii businessului", a declarat într-un comunicat preşedintele Volksbank Romania, Benoit Catel. Reprezentanţii băncii spun că vanzarea portofoliului de neperformante nu influenţează profitul acesteia din 2014 şi nici capitalul, avand o rată de solvabilitate de peste 20%. "Părţile implicate în tranzacţie au agreat păstrarea confidenţialităţii cu privire la alte detalii referitoare la această vanzare", se mai spune în comunicat. Catel afirma la începutul lunii iunie că negocierea pentru vanzarea acestui pachet a durat şase-opt luni şi estima că tranzacţia se va finaliza în circa două luni, după analizarea de către Consiliul Concurenţei. El a precizat la momentul respectiv că pachetul nu a inclus şi credite viabile. De asemenea, Catel a adăugat că pregăteşte banca atat pentru vanzare, cat şi pentru creşterea business-ului, pentru a vinde un model sustenabil de afaceri.

Managerii companiilor estimează creştere pentru toate sectoarele

Managerii companiilor estimează pentru perioada iulie - septembrie creştere în comerţul cu amănuntul şi un avans moderat în industria prelucrătoare, construcţii şi servicii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural al INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna iulie, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural plus 7%) şi o relativă stabilitate a preţurilor (sold conjunctural plus 3%) şi a numărului de angajaţi (sold conjunctural -1% pe total), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere mai mare decat pe total industrie prelucrătoare şi anume: fabricarea băuturilor (sold conjunctural plus 36%), fabricarea produselor din tutun (sold conjunctural plus 25%) şi pentru activitatea din industria metalurgică (sold conjunctural plus 24%). Pentru activitatea de construcţii se prognozează un avans moderat al volumului producţiei (sold conjunctural plus 10%) în perioada iulie-septembrie şi o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 1%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural plus 5%) .În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, managerii preconizează o creştere moderată a acestora (sold conjunctural plus 6%). În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de majorare a activităţii economice (sold conjunctural plus 27%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural plus 26%).

Ministerul Finanţelor a împrumutat încă 1,7 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat luni 1 miliard de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu maturitatea la 12 luni şi 687 milioane de lei prin deschiderea unei emisiuni de obligaţiuni scadente în februarie 2025. Trezoreria a primit oferte de peste 2,1 miliarde de lei pentru certificatele de trezorerie, de două ori mai mult faţă de suma programată, de 1 miliard de lei Randametntul mediu obţinut s-a situat la 1,93% pe an, faţă de 2,07% pe an în a doua jumătate a lunii iunie, cand statul a vandut certificate de trezorerie pe şase luni în valoare de 500 de milioane de lei. Pentru obligaţiunile cu scadenţă în 2025 au fost depuse oferte de 1,4 miliarde de lei, de aproape trei ori suma vizată, de 500 de milioane de lei. Randamentul mediu s-a situat la 4,23% pe an. Marţi urmează o nouă redeschidere a emisiunii, printr-o licitaţie suplimentară în cadrul căreia Finanţele vor accepta numai oferte necompetitive, la randamentul rezultat în urma licitaţiei de luni. Suma vizată prin licitaţia suplimentară este de 75 de milioane de lei. Finanţele au atras de la începutul lunii iulie din piaţa internă 4,42 miliarde de lei, prin vanzarea de obligaţiuni cu maturităţi la trei, cinci, şapte şi zece ani, precum şi de certificate de trezorerie pe 12 luni.

Rusia, despăgubiri de 50 de miliarde dolari acţionarilor Iukos

Rusia a fost condamnată de către Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga să plătească suma de 50 de miliarde de dolari despăgubiri acţionarilor companiei petroliere Iukos, în contul activelor expropriate, au anunţat avocaţii acestora luni la Londra, relatează AFP. "Atacul contra Iukos a fost motivat politic", a subliniat Tim Osborne, directorul acţionarului GMI, înconjurat de avocaţi, care au subliniat într-o conferinţă de presă că această decizie este fără precedent în istoria justiţiei comerciale internaţionale. După aproape zece ani de la prăbuşirea Iukos, care era la acea vreme numărul unu în domeniul petrolului în Rusia, Curtea de Arbitraj a dat un verdict "istoric şi unanim", la capătul a "zece ani de luptă", şi-a exprimat satisfacţia Emmannuel Gaillard, unul dintre avocaţii GMI şi altor doi reclamanţi. Rusia va utiliza toate opţiunile juridice existente pentru a-şi apăra poziţia după condamnarea la plata a 50 de miliarde de dolari acţionarilor companiei Iukos, anunţă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de AFP. "Partea rusă şi autorităţile ce reprezintă Rusia în acest proces vor utiliza toate opţiunile disponibile pentru apărarea poziţiei", a declarat Lavrov.

Wizz Air lansează noi zboruri

Compania aeriană low-cost Wizz Air va lansa curse spre Bari, din Timişoara şi din Cluj Napoca, zborurile urmand să fie operate de două ori pe săptămană, marţea şi sambăta. Wizz Air va opera două zboruri săptămanale de la Timişoara spre Bari de la 1 noiembrie, alte două din Cluj Napoca către aceeaşi destinaţie urmand să fie disponibile din 14 martie 2015. "Suntem încrezători că pasagerii noştri din Romania vor fi încantaţi să viziteze Marea Adriatică şi provincia Bari, în timp ce italienii pot descoperi regiunile din Romania călătorind cu un Airbus A320 nou, pentru a se bucura de vacanţe accesibile", a declarat, într-un comunicat, Daniel de Carvalho, corporate communications manager la Wizz Air. După adăugarea acestor două destinaţii noi, Wizz Air ajunge la 21 de rute din Cluj-Napoca şi 15 rute din Timişoara. Biletele pentru cele două rute noi pot fi rezervate pe wizzair.com, iar preţul de vanzare pleacă de la 89 lei/ zbor, cu toate taxele incluse.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.