MOZAIC STIRI ECONOMICE: Schimbări radicale la impozitele pe clădiri
Guvernul va schimba radical modul de calcul al impozitului pe clădirile firmelor, stabilit în prezent în funcţie de valoarea contabilă, şi va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piaţă, suma de plată urmând să crească.
În prezent, pentru persoanele juridice, impozitul pe clădiri este calculat prin raportare la valoarea de inventar a imobilului respectiv, reprezentând valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului. Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactată după retragerea documentului de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de Mediafax, relevă însă intenţia Guvernului de a schimba criteriul de raportare şi de a lua în calcul doar valoarea de piaţă a clădirii, pentru majorarea veniturilor astfel atrase din această sursă. Argumentul Guvenului este că, în prezent, valoarea impozabilă a clădirilor persoanelor juridice este cea înregistrată în contabilitatea acestora, însă aceasta poate fi substanţial diferită de valoarea reală a clădirii, în funcţie de metoda contabilă folosită. "Pentru a avea o abordare unitară, se renunţă la calcularea impozitului bazat pe valoarea contabilă şi se va lua în considerare valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat", se arată în document.
La comanda FMI
Astfel, valoarea impozabilă de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care este datorat impozitul va fi, după caz, ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior sau valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care este transferat dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior. Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea firmelor, impozitul pe clădiri va reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru clădirile nerezidenţiale impozitul va fi cuprins între 0,25% - 1,50% din valoarea impozabilă a clădirii, calculată însă după noul criteriu.
În cazul în care valoarea impozabilă a clădirilor nu a fost actualizată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă, pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, cota de impozit va fi cuprinsă între 5% - 10% din valoarea impozabilă. Cota exactă a impozitului este stabilită de consiliul local.
În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, când valorile suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, atunci valoarea acestora va fi determinată proporţional cu ponderea suprafaţelor ocupate în scop rezidenţial, respectiv nerezidenţial din total suprafaţă a clădirii. În cazul în care suprafeţele nu sunt evidenţiate distinct şi cheltuielile aferente imobilului sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, se va considera că destinaţia clădirii este nerezidenţială, impozitul fiind astfel mai mare.
Noul sistem este justificat de Guvern prin faptul că Fondul Monetar Internaţional a recomandat schimbarea regulii de impozitare a proprietăţii, astfel încât acestea să se bazeze pe valoarea de piaţă.
Persoanele fizice cu mai multe case nu vor mai fi impozitate suplimentar
Persoanele care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu nu vor mai fi impozitate suplimentar, conform sistemului aplicat în ultimii ani, această impunere urmând să fie eliminată de anul viitor, potirivit noului Cod Fiscal. Legislaţia actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. Ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal indică însă faptul că această impozitare suplimentară va fi eliminată.
Renunţarea la impozitarea suplimentară în cazul persoanelor care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu esre explicată de Guvern prin faptul că această măsură a fost considerată "inechitabilă" de către contribuabili şi a generat şi numeroase "probleme de administrare" la nivel local.
România discută la Bruxelles conectarea la gazele din Azerbaijan
După ce proiectul Nabucco, susţinut de statul roman a fost abandonat, ţara noastră încercă să se interconecteze la proiectul concurent
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, spune că ar fi o "idee benefică" pentru consumatorii de gaze interconectarea României la conducta de gaze Trans Adriatic Pipeline (TAP), iar această posibilitate este discută inclusiv la Bruxelles. "Conectarea României, Bulgariei şi, probabil, şi a Ungariei la TAP ar fi o iniţiativă care ar putea fi benefică pentru consumatorii din România, întrucât preţurile ar fi mai competitive. Este o idee care poate deveni un proiect realizabil. Este un concept discutat, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei Europene", a declarat Nicolescu. TAP porneşte de la graniţa Greciei cu Turcia, unde urmează să fie conectată cu TransAnatolian Pipeline, şi va furniza gaze din câmpul Shah Deniz II din Azerbaijan, tranzitând Grecia şi Albania, cu destinaţia finală în Italia. TAP a fost concurentul Nabucco pentru furnizarea de gaze din Azerbaijan, proiect susţinut de România. Partenerii Nabucco erau OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa). Liderul consorţiului Nabucco era OMV Austria. Atât acţionarii TAP, cât şi Nabucco, sperau să convingă cosorţiul SHah Deniz II să le furnizeze gaze, dar anul trecul câştigătorul a fost desemnat TAP. Consorţiul care va exploata rezerva de gaze Shah Deniz din Azerbaijan este condus de British Petroleum, proprietarul a 20% din dezvoltatorul proiectului. Partenerii BP în proiect sunt Statoil (Norvegia) - 20%, Socar (Azerbaijan) - 20%, Fluxys - 16%, Total (Franţa) - 10%, E.ON (Germania) - 9% şi Axpo (Elveţia) - 5%.
OMV oferă gaze ruşilor
În paralel, autorităţile din România mizează pe noile descoperiri de hidrocarburi din Marea Neagră pentru obţinerea independeţei şi securităţii energetice. Producţia de hidrocarburi din noile zăcăminte descoperite în Marea Neagră nu este preconizată să înceapă mai devreme de 2020. Publicaţia americană The New York Times a scris recent că OMV, proprietarul OMV Petrom, ar putea să livreze gaze din Marea Neagră în gazoductul South Stream, dezvoltat de Rusia. Gazele ar urma să ajungă în pieţele europene. South Stream este controlat 50% de Gazprom Rusia. Ceilalţi acţionari sunt Eni Italia, EDF Franţa şi Wintershall Germania. Gazoductul, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE.
Judeţele cu cele mai mari creşteri ale soldului de credite la şase luni
Gorj, Brăila şi Braşov conduc topul judeţelor unde soldul creditării a crescut cel mai mult în prima jumătate a anului, cu un avans de 21,9% în Gorj şi de 2,24% în Brăila, respectiv 1,27% în Braşov, în condiţiile în care soldul total în sistemul bancar s-a redus cu 1,54% faţă de decembrie 2013. Volumul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor a ajuns la finele lunii iunie la 216,7 miliarde lei, de la un nivel de 220,09 miliarde lei la sfârşitul anului trecut. Din totalul împrumuturilor, cele în moneda locală reprezintă 90,51 miliarde lei (cu o pondere de circa 42%), iar cele în valută exprimate în lei cumulează 126,18 miliarde lei. În prima jumătate a anului, doar patru judeţe au consemnat o dinamică pozitivă a volumului total de creditare, respectiv Gorj (^21,97%), Brăila (^2,24%), Braşov (^1,27%) şi Vaslui (^0,6%), potrivit datelor BNR. Top 10 este completat de judeţele cu cele mai mici scăderi înregistrate la creditele totale, de sub 1%. Astfel, în judeţul Neamţ soldul finanţărilor bancare s-a redus cu 0,02%, fiind urmat de Prahova (-0,26%), Teleorman (-0,78%), Sibiu (-0,86%), Dolj (-0,93%) şi Constanţa (-0,99%). Nivelul creditelor aferente Capitalei s-a comprimat cu 1,84% de la finele anului trecut, ajungând la 86,66 miliarde lei.
Totodată, restanţele totale ale populaţiei şi firmelor s-au redus cu 4,3% în primul semestru faţă de decembrie 2013, la 31,28 miliarde lei, atingând minimul ultimelor 14 luni, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut descreşterea a fost de 3,9%.
Giurgiu este judeţul cu cele mai mari creşteri ale restanţelor consemnate în perioada ianuarie-iunie, de 35,6%, iar Brăila ocupă şi la această categorie poziţia a doua, cu o adâncire a restanţelor de aproape 26%. Pe cealaltă parte, populaţia şi firmele din Argeş, Arad şi Alba şi-au redus cel mai mult datoriile cu întârziere la bănci. Astfel, volumul creditelor restante s-a diminuat cu 15,7% în Argeş, cu 15% în Arad şi cu 12,9% în Alba.
Despăgubri şi pentru deponenţii CEC care nu pot dovedi data constituirii depozitelor
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va emite titluri de stat în limita unui plafon de cinci milioane lei pentru despăgubirea celor care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) pentru achiziţionarea de autoturisme, pe care le-au transferat după 22 decembrie 1989 la BRD şi nu pot prezenta documente doveditoare care să ateste data constituirii depozitelor la CEC, potrivit unui proiect de ordonanţă publicat pe site-ul MFP. Emisiunea de titluri de stat va avea loc pe 11 august 2014, cu scadenţa în data de 3 septembrie 2014, iar titlurile de stat sunt nenegociabile şi nepurtătoare de dobândă. Valoarea nominală individuală a fiecărui titlu este egală cu valoarea individuală a despăgubirii, calculată de BRD, pe numele fiecăruia dintre deponenţi.
Actul normativ vizează persoanele fizice care au constituit depozite la CEC până la data de 15 februarie 1992, pentru achiziţionarea de autoturisme, le-au transferat ulterior la BRD şi nu pot prezenta actele doveditoare pentru data constituirii depozitului la CEC. Calculul despăgubirilor se face de la data transferului la BRD şi până la 31 decembrie 2013. În calculul despăgubirilor nu sunt incluse depunerile de sume la BRD ulterioare datei transferului depozitelor de la CEC.
La data scadenţei titlurilor de stat, MFP le va răscumpăra prin plata către BRD a sumelor reprezentând valoarea nominală a titlurilor de stat.
Pentru a intra în posesia despăgubirilor, toţi deponenţii îndreptăţiţi, mandatarii sau succesorii legali au acestora trebuie să se prezinte la orice unitate BRD, cu actele de identitate şi alte documente legale necesare, după caz.
Investiţiile imobiliare au crescut de peste trei ori în primul semestru
Investiţiile pe piaţa imobiliară în România s-au cifrat la 402,4 milioane euro în primul semestru din 2014 şi au însumat o suprafaţă tranzacţionată de peste 692.000 mp, fiind în creştere cu 222% (de 3,22 ori) faţă de prima jumătate a anului trecut şi cu 17% faţă de întregul an 2013, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară CBRE.
În total s-au înregistrat 15 tranzacţii, cel mai mare număr după 2008, cu un volum mediu de 26,8 milioane euro, similar anului trecut. Conform studiului, a fost consemnată o mai mare diversitate cu privire la tipul şi utilizarea proprietăţilor vândute, precum şi în ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor.
Chiria primă a fost relativ stabilă — 60 euro/mp/lună pentru centrele comerciale, 18 euro/mp/lună pentru spaţiile de birouri şi 3,8 euro/mp/lună pentru spaţiile industriale. Potrivit CBRE, a fost observată de asemenea o creştere a tranzacţiilor cu terenuri în termen de număr, valoare şi tipul de proprietăţi vândute.
McDonald's, în colimatorul autorităţilor sanitare ruseşti
Gigantul american în domeniul alimentaţiei de tip fast-food McDonald's se află în colimatorul autorităţilor sanitare ruseşti, care au anunţat că au constatat infracţiuni privind compoziţia anumitor burgeri. "Infracţiuni care pun la îndoială calitatea şi securitatea produselor alimentare ale lanţului McDonald's au fost scoase la iveală", a declarat directoarea Agenţiei pentru protecţia consumatorilor Rospotrebnadzor Anna Popova. "Aceste produse nu respectă normele nici în termeni de securitate şi nici în termeni de valoare energetică", a adăugat ea, precizând că o procedură a fost lansată în justiţie în vederea cererii interzicerii producţiei şi vânzării produselor vizate. McDonald's a anunţat că nu a primit nicio notificare din partea Agenţiei sanitare şi că "nu divulgă informaţii despre procedura" juridică în curs.
Rospotrebnadzor a declarat că au fost constatate infracţiuni în timpul unor controale efectuate în restaurante din regiunea Novgorod (nord), în care ar fi fost descoperite bacterii într-o salată şi sandviciuri. Valoarea energetică reală a anumitor burgeri (Royal Burger, Cheeseburger, Filet o'Fish, Chicken Burger) nu corespundea celei indicate în documentele furnizate de către gigant. Serviciile sanitare ruseşti sunt acuzate adesea că iau decizii dictate de către politica externă a Moscovei.
McDonald's este prezent în Rusia din ianuarie 1990, anul în care a încetat să mai existe fosta Uniune Sovietică. Primul restaurant deschis în ţară, în centrul Moscovei, este în prezent unul dintre cele mai frecventate din lume.
Grupul, care şi-a închis restaurantele în Crimeea după anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia, afirmă, de atunci, că vrea să continue să se dezvolte în Rusia, o ţară în care deschide numeroase restaurante.
