MOZAIC STIRI ECONOMICE: Lecţie de supravieţuire
Una dintre cele mai vechi şi mai renumite fabrici de confecţii din Romania, înfiinţată în urmă cu 55 de ani, SC ''Moda'' SA din Arad, continuă să fie o firmă prosperă, în ciuda crizei economice mondiale. Dacă înainte de 1990, în Arad lucrau în industria de textile — confecţii peste 20.000 de salariaţi, la UTA, Teba, Tricoul Roşu şi la Confecţii, în prezent nu mai fiinţează decat cea din urmă. UTA a fost demolată, noii proprietari construind acolo un parc industrial, terenul unde a fost Tricoul Roşu a devenit un maidan după demolarea fabricii, iar clădirile Tebei sunt în paragină. ''Este mult? Este puţin? Dacă ne raportăm la istoria unei întreprinderi, nu este nici mult, dar nici puţin. Aceasta deoarece puţine întreprinderi se pot mandri că au ajuns la această varstă, lucru care se explică şi prin aceea că în prezent nici nu se mai urmăreşte acest lucru, mediul economic de azi aflandu-se într-o permanentă schimbare şi reaşezare'', a declarat ieri, inginer Monica — Diana Fufezan, directorul general al societăţii. Potrivit acesteia, în aceste zile, societate aniversează 20 de ani de la privatizare, 20 de ani de colaborare cu cunoscuta firmă ''Karpeller'' din Manchester (Anglia) şi 5 ani de la mutarea producţiei în noul sediu, adaptat necesităţilor actuale. Oficial, fabrica a cărei ''urmaşă'' este această societate, a luat fiinţă la data de 7 iulie 1959. La început, noua întreprindere industrială s-a numit Fabrica de Confecţii Arad, pentru ca ulterior să se numească Întreprinderea de Confecţii Arad, iar din 1990, SC ''Moda'' SA. Bazele acesteia au fost puse în anul 1945, atunci cand un grup de 30 de meseriaşi s-au constituit într-o asociaţie sub numele de 'Atelierele colective ale croitorilor' din Arad, în acelaşi an constituindu-se Cooperativa meşteşugărească 'Solidaritatea', prima de acest fel din Arad, la care s-au afiliat şi alte meserii. În anul 1950, croitorii s-au desprins din această cooperativă, fondand propria lor cooperativă, numită 'Artex', cooperativă care a început în anul 1954 să îşi construiască un nou local de producţie, pentru 600 de muncitori, pe un teren situat pe str. Ocsko Terezia (în prezent Liviu Rebreanu), unde s-a aflat pană în urmă cu cateva zile sediul SC 'Moda' SA. La scurt timp de la înfiinţare, Fabrica de Confecţii din Arad a început să se impună atat pe piaţa internă, cat şi pe cea externă, alături de ''Mondiala'' Satu Mare fiind primele fabrici romaneşti care au început să lucreze, la începutul anilor '60, produse pentru 'export-vest', mai precis pentru Germania. De la un an la altul, cererea de produse a crescut continuu, ajungandu-se ca în anul 1961 aici să se producă peste 250 modele de confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii. Ca o consecinţă a acestui fapt, s-a impus şi creşterea numărului de muncitori, astfel că a fost necesară trecerea la un program de lucru pe două schimburi. În anul 1961 s-a început construcţia corpului de clădire 'B' al fabricii, cu un singur nivel, avand o suprafaţă de 978 metri pătraţi, dat în folosinţă în anul 1962. În următorii doi ani, clădirea a fost etajată, pană în anul 1966 fiind extins şi modernizat şi corpul de clădire 'A', astfel că suprafaţa totală construită s-a apropiat de 8.000 de metri pătraţi. Dezvoltarea fabricii a continuat, în anul 1974 fiind dat în folosinţă corpul 'C' de clădire, cu patru nivele, avand o suprafaţă utilă de 5.520 metri pătraţi. După evenimentele din decembrie 1989, societatea a primit numele de 'Moda' SA? la conducerea ei fiind numită ing. Monica Fufezan, cea care îi conduce şi astăzi destinele. În urma scăderii drastice a numărului de salariaţi, Consiliul de Administraţie al societăţii a decis relocarea acesteia într-un spaţiu mai mic, dimensionat la actualul număr de angajaţi, demarandu-se construcţia unei hale de producţie pe un singur nivel, avand anexată o clădire P plus 1, pentru birouri, pe un teren de aproximativ 5.000 metri pătraţi, investiţia ridicandu-se la circa un milion de euro, iar sediul a fost achiziţionat în 2006, mutarea efectivă făcandu-se etapizat, ea încheindu-se în 2009.
Chinezii prind o felie din reactoarele 3 şi 4
firma canadiană Candu a semnat un acord cu o companie chineză pentru unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă
Compania canadiană Candu Energy Inc. a semnat joi un acord de cooperare cu firma China Nuclear Power Engineering Company pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă (Romania), informează Canada NewsWire. La centrala de la Cernavodă funcţionează deja două reactoare nucleare de tip CANDU 6 care au intrat în funcţiune în 1996 şi 2007. Împreună, aceste două reactoare asigură aproximativ 20% din producţia de energie electrică a Romaniei. Acordul semnat joi vine ca urmare a unei scrisori de intenţie semnată de firma mamă a CNPEC, grupul China General Nuclear Power Group, şi Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN) în luna noiembrie 2013 pentru investiţii în dezvoltare a două noi reactoare la centrala de la Cernavodă. 'Candu Energy este încantat să colaboreze cu CNPEC pentru satisfacerea necesităţilor Romaniei în domeniul energiei nucleare', a declarat preşedintele director general de la Candu Energy, Preston Swafford. 'Acordul de astăzi adanceşte legăturile puternice pe care le avem cu industriile nucleare din Romania şi China în condiţiile în care în ambele ţări funcţionează reactoare Candu de peste un deceniu' a adăugat Preston Swafford. La începutul acestei luni, ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara că Romania speră să ajungă la un acord cu firma China General Nuclear Power Holding Corp. cu privire la construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, cel mai tarziu pană în primăvara lui 2015. Ministrul Economiei a precizat că Romania este hotărată să continue cu planurile vizand construcţia de noi reactoare la centrala de la Cernavodă în ideea de a echilibra producţia de energie pe fondul creşterii rapide a producţiei de energie din surse regenerabile. Romania s-a adresat investitorilor chinezi pentru modernizarea sistemului său energetic după ce companii precum ArcelorMittal şi Enel s-au retras din proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4.
Cate posturi sunt disponibile la nivel naţional prin intermediul ANOFM
Peste 17.500 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional, cele mai multe fiind în Bucureşti şi judeţele Prahova, Arad şi Argeş, iar cele mai puţine în Bacău, Suceava, Caraş-Severin şi Mehedinţi, informează, vineri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 17.538 de locuri de muncă. Cele mai multe oferte de angajare sunt în Capitală (1.927) şi în judeţele Cluj (2.780), Prahova (1.683), Arad (873), Argeş (863), Iaşi (768) şi Timiş (571). Judeţele cu cele mai puţine posturi vacante sunt: Bacău (12), Suceava (16), Caraş-Severin (23), Mehedinţi (27), Botoşani (67), Ialomiţa (76) şi Sălaj (89). La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.322 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: programator (118), inginer mecanic (64), specialist marketing (61), referent (54), analist (38) şi inginer construcţii civile, industriale şi agricole (27). Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 16.216 locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.522), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.209), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.025), lucrător comercial (543), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (471) şi şofer autocamion sau maşină de mare tonaj (449). Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.
Fondul Proprietatea face manevre cu propriile acţiuni
Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea (FP), a finalizat al treilea program de răscumpărare de acţiuni ale Fondului, reprezentand 2,02% din capitalul social vărsat, şi urmează să ceară aprobarea acţionarilor pentru anularea titlurilor. Administratorul a cumpărat 252.858.056 de acţiuni ale Fondului prin achiziţii zilnice pe Bursa de Valori Bucureşti. Valoarea totală a programului de răscumpărare a fost de 205,46 milioane de lei, excluzand comisioanele de brokeraj şi alte costuri de achiziţie, iar preţul mediu la care au fost cumpărate titlurile a fost de aproximativ 0,8125 lei pe acţiune, se arată într-un raport al Fondului Proprietatea. Franklin Templeton va solicita, la următoarea adunare generală a acţionarilor, aprobarea pentru anularea acţiunilor dobandite în cadrul celui de-al treilea program de răscumpărare. Administratorul Fondului intenţionează să continue să răscumpere acţiuni şi va demara cel de-al patrulea program, aprobat de acţionari în data de 28 aprilie 2014, de îndată ce reducerea de capital aferentă anulării titlurilor achiziţionate în cadrul celui de-al doilea program de răscumpărare va intra în vigoare. Hotărarile acţionarilor de modificare a Actului Constitutiv ca urmare a reducerii capitalului social trebuie avizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a intra în vigoare. ASF poate emite decizia doar după expirarea termenului legal de două luni de la publicarea Hotărarii Acţionarilor în Monitorul Oficial, publicare care a avut loc în data de 15 iulie 2014. Astfel, răspunsul ASF cu privire la avizare este aşteptat la scurt timp după data de 15 septembrie 2014. Primul program de achiziţie de acţiuni proprii, pentru 240,3 milioane de titluri, a fost derulat de Fondul Proprietatea în perioada ianuarie 2011 - septembrie 2011. Fondul a mai cumpărat 1,1 miliarde de acţiuni între aprilie 2013 şi decembrie 2013, precum şi 252,86 milioane de acţiuni între martie 2014 şi iulie 2014.
Turcia inaugurează prima legătură TGV Ankara-Istanbul
Turcia a inaugurat ieri primul său tren de mare viteză între principalele două oraşe ale sale, Ankara şi Istanbul, un proiect pus în aplicare de premierul Recep Tayyip Erdogan în cadrul eforturilor de modernizare a ţării, relatează AFP. Întarzierile succesive ale inaugurării au alimentat numeroase glume în ultimii ani. Dar vineri seara, glumeţii au fost reduşi la tăcere cand Erdogan a intrat triumfător în Istanbul la bordul primului tren de mare viteză. Inaugurarea liniei are loc cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 10 august, la care Erdogan este candidat şi a cărui campanie s-a concentrat pe eforturile de ameliorare a transporturilor în Turcia. Din nefericire, trenul nu s-a opri în centrul Istanbulului. El nu a ajuns decat pe malul asiatic al Bosforului, şi a încheiat cursa în îndepărtata periferi Pendik, la două ore distanţă de malul european în timpul ambuteiajelor. Proiectul nu a fost ocolit de ghinion: nu numai inaugurarea sa a fost amanată, dar în iulie, în cursul testelor, unul dintre noile trenuri a lovit un vagon folosit la întreţinere. Acesta a fost nevoit, de asemenea, să rezolve probleme de securitate. Accidentele feroviare sunt frecvente în Turcia, iar în 2004 zeci de persoane au murit cand un tren de mare viteză a deraiat în nord-vestul ţării. Dar, prin intermediul unei campanii de publicitate intense, cu spoturi televizate prezentand copii ce agitau mainile la trecerea trenului, Guvernul a eludat dificultăţile pentru a transforma proiectul în succes. Erdogan, al cărui partid islamo-conservator AKP domină politica turcă de peste zece ani, se străduieşte să se prezinte ca omul care a transformat Turcia pentru a face din ea o ţară modernă cu un nivel de viaţă comparabil cu cel al vecinilor europeni. Premierul a inaugurat recent tunelul de la Marmaray, construit sub Bosfor, care permite legarea printr-o linie de metrou a malurilor european şi asiatic ale Istanbulului. Printre proiectele în curs, se remarcă un al treilea pod peste Bosfor şi un al treilea aeroport la Istanbul.
Rusia limitează importurile de produse lactate din Ucraina
Rusia a decis să limiteze, începand de luni, importurile de produse lactate provenind din Ucraina, evocand riscuri sanitare, în contextul în care Ucraina acţionează în vederea unei apropieri comerciale de Uniunea Europeană (UE), relatează AFP. "Am avut o reuniune pe tema laptelui şi produselor lactate ucrainene şi am decis să restrangem, începand de la 28 iulie, importarea acestor produse în Rusia", a declarat pentru agenţia publică RIA Novosti Aleksei Alekseenko, un consilier al directorului Roselhoznadzor, Agenţia veterinară rusă. Autorităţile ruse reproşează produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii. "Am contactat serviciul veterinar ucrainean pentru a efectua o anchetă, dar n-am primit niciun răspuns din partea lor", a anunţat Alekseenko. "Decizia a fost luată. I-am informat pe colegii noştri ucraineni" în acest sens, a confirmat o sursă pentru agenţia Interfax. De asemenea, autorităţile ruse au decis să interzică, începand de luni, prezenţa produselor de origine vegetală provenind din Ucraina în bagaje de mană, bagaje şi colete trimise în Rusia. La începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din Ucraina, evocand o infestare cu dăunători.
În doar trei luni, Vodafone a pierdut 92.000 de clienţi
Vodafone Romania a pierdut, în perioada aprilie - iunie 2014, aproape 92.000 de clienţi, numărul total al acestora fiind de 8.567.752 clienţi, în scădere cu 1,05% comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit rezultatelor financiare ale companiei, publicate vineri. În ceea ce priveşte consumul de date mobile, acesta a crescut cu 57% în trimestrul încheiat la 30 iunie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce rata de acoperire a smartphone-urilor în baza de utilizatori a crescut cu 5,4 puncte procentuale. Vodafone Romania a înregistrat, în intervalul menţionat, un număr total de 8.567.752 de clienţi (include utilizatorii serviciilor mobile, ai serviciilor de voce şi internet fix şi m2m), în scădere cu 1,05% în comparaţie cu aprilie-iunie 2013 (—91.687 clienţi). Din totalul raportat, 7.985.962 erau utilizatori ai serviciilor mobile şi 55.586 utilizatori ai serviciilor de broadband fix. Conform sursei citate, veniturile din servicii ale companiei au scăzut cu 9,8% pe bază organică, faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, ca urmare a reducerii semnificative a tarifelor de terminare, cu 69%, intrată în vigoare la data de 1 aprilie 2014. Pe de altă parte, dacă este exclus impactul scăderii tarifelor de terminare, veniturile din servicii ale Vodafone Romania au crescut cu 2,6% în ultimele trei luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, pe bază organică.
Vanzările de ciment sunt în creştere
Producătorul francez de materiale de construcţii Lafarge a înregistrat în primul semestru o creştere de 6,2% a vanzărilor de ciment din Romania, după un avans puternic în primele trei luni şi o evoluţie negativă în trimestrul al doilea. "În Romania, volumul vanzărilor a crescut cu 6%. În trimestrul al doilea, vanzările au avut un regres de 4%, după începerea mai devreme a proiectelor, ca urmare a condiţiilor favorabile din primul trimestru", se arată într-un raport publicat vineri de Lafarge. În primul trimestru, volumul vanzărilor de ciment Lafarge în Romania au înregistrat un avans de 37,4% faţă de intervalul similar al anului trecut. Lafarge este prezent în Romania pe segmentul cimentului, cu ponderea cea mai mare în vanzări, precum şi pe segmentul betoanelor şi agregatelor. La nivel global, vanzările Lafarge au scăzut cu 4% în primul semestru, la 6 miliarde euro. În condiţii comparabile (la curs valutar constant), variaţia a fost de plus 6%. Grupul a înregistrat un profit net de 70 milioane euro în perioada de referinţă, faţă de caştigul de 84 milioane euro raportat pentru primele şase luni din 2013.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
