MOZAIC STIRI ECONOMICE: Rusia mai aplică o lovitură Republicii Moldova
Rusia a interzis, ieri, importurile de fructe din Republica Moldova, după ce a descoperit prezenţa unei "insecte periculoase şi dăunătoare", la cateva săptămani după ce a limitat importurile de carne şi a ameninţat cu impunerea taxelor vamale pentru produsele moldoveneşti, relatează AFP. Agenţia Federală rusă de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară Rosselhoznadzor a precizat că fructele din Republica Moldova au fost interzise pe piaţa din Rusia după ce a fost descoperită prezenţa unei "insecte periculoase şi dăunătare: molia orientală", detectată în unele dintre produsele livrate de Chişinău. Interdicţia se aplică pentru mere, pere, gutui, caise, vişine, cireşe, piersici, nectarine şi prune. Molia orientală este o insectă care atacă în special pomii fructiferi, în special caişii. Ministerul rus al Economiei a anunţat miercuri că a pregătit un proiect de decizie care propune impunerea taxelor vamale pentru anumite produse din Republica Moldova, printre care vin, carne, legume şi cereale. Măsura intervine în pofida faptului că Republica Moldova, alături de Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia şi Kîrgîzstan, face parte din zona de comerţ liber din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI). Pană acum, în cadrul acordurilor bilaterale, dar şi a celor semnate sub egida Comunităţii Statelor Independente, produsele moldoveneşti exportate în Federaţia Rusă erau scutite de taxe vamale. Republica Moldova a semnat însă în iunie Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care include, de asemenea, un Acord de Liber Schimb, criticat de Rusia, care a avertizat că va lua "măsuri de protecţie" dacă se va dovedi că acordul afectează economia rusă. Rusia a fost acuzată în mai multe randuri că foloseşte "arma economică" drept mijloc de presiuni diplomatice asupra fostelor republici sovietice.
Un investitor de calibru se relochează în Romania
Frigoglass mută temporar la Timişoara activitatea unei fabrici de vitrine frigorifice din Turcia
Compania elenă Frigoglass a anunţat ieri că va muta, pană la sfarşitul acestui an, activitatea unităţii de producţie de vitrine frigorifice din Turcia în fabrica de la Timişoara, cea mai importantă din Europa. Ca urmare a acestui proces, fabrica din Silivri, Turcia, îşi va înceta operaţiunile pană la sfarşitul lui 2014. "Prin consolidarea operaţiunilor din Europa, grupul Frigoglass îşi va îmbunătăţi semnificativ structura costurilor şi îşi va întări competitivitatea pe termen lung. Activităţile comerciale şi de servicii cu clienţii din Turcia vor continua fără întrerupere pe durata integrării, dar şi ulterior", a anunţat vineri compania. Astfel, Frigoglass îşi ajustează capacitatea de producţie la nivelul scăzut al cererii din Europa din ultimii ani. "Integrarea operaţiunilor din Turcia în cadrul fabricii din Romania este un pas important pentru Frigoglass. Va genera economii importante, va îmbunătăţi absorbţia costurilor în general şi va reduce complexitatea operaţiunilor noastre din Europa", a declarat într-un comunicat Torsten Tuerling, Chief Executive Officer Frigoglass. Compania este lider global în domeniul Ice Cold Merchandiser (ICM) şi principalul furnizor de ambalaje din sticlă pe pieţele în creştere din Africa de Vest. În sectorul ambalajelor de sticlă, compania se concentrează pe pieţele din Africa şi Orientul Mijlociu.
Tot mai puţini romani au acces la sistemele de canalizare
Numărul romanilor care au locuinţe conectate la sistemele de canalizare a scăzut anul trecut la 9,3 milioane de locuitori, faţă de 9,4 milioane în 2012, reprezentand aproape 47% din totalul populaţiei, în mediul rural gradul de conectare fiind de sub 5%, potrivit datelor INS. Gradul de conectare publicat de Institutul Naţional de Statistică este mai mare decat în 2012, cand s-a calculat un nivel de 44,2%, dar acest indicator nu este relevant, întrucat a fost schimbată baza de raportare, numărul de locuitori fiind în scaădere după recensămantul din 2011. În 2011 şi 2012 numărul de locuitori conectaţi şi ponderea acestora în total populaţie a fost în creştere. În mediul urban s-au înregistrat 8,9 milioane locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentand 82,9% din populaţia urbană a Romaniei, iar în mediul rural un număr de 427.635 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentand 4,7% din populaţia rurală a Romaniei. Cu toate acestea, lungimea reţelei de canalizare a crescut anul trecut cu 1.800 de kilometri, în principal prin extinderea reţelei din mediul rural cu 1.300 de km, la 6.409 km. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2013, a fost de 8,88 milioane de persoane, reprezentand 44,5% din populaţia ţării. La sfarşitul anului trecut, lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale era de 37.311 km, din care 21.319 km în municipii şi oraşe. Comparativ cu 2012, lungimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale s-a extins cu 539,4 km, din care în municipii şi oraşe cu 274,8 km.
Ponta vrea să schimbe din nou legea achiziţiilor
Premierul Victor Ponta consideră că Legea achiziţiilor publice trebuie schimbată, astfel încat să nu mai existe situaţii în care firme care au caştigat lucrări să nu le mai execute din cauză că "au probleme", iar companiile "neserioase să poată fi puse pe lista neagră". Prezent, joi seară, pe şantierul Autostrăzii Nădlac-Arad, premierul Victor Ponta a declarat că primul lot, de 22 de kilometri, ar putea fi finalizat în decembrie, iar în cazul celui de-al doilea lot, cuprins între Pecica şi Arad, caştigătorul licitaţiei ar putea fi anunţat în 25 august. Premierul a spus că, dacă licitaţia nu va fi contestată, şi al doilea lot ar putea fi finalizat anul acesta, însă, în caz contrar, lucrările ar urma să fie amanate pană în martie-aprilie 2015. El a precizat că, pentru ca pe viitor să se evite depunerea de numeroase contestaţii la licitaţii, au fost făcute deja unele modificări la Legea achiziţiilor publice, "în sensul măririi garanţiilor depuse". "Am schimbat un pic, nu suficient, la Legea achiziţiilor publice şi am introdus amenzi puţin mai mari pentru cei care contestă doar ca să conteste. Înţeleg dintr-un calcul făcut de CNADNR că dacă cineva contestă aici la lotul doi şi pierde, noi încasăm vreo 100.000 de euro. M-aş bucura să nu se conteste decat să le luăm banii", a spus Ponta. Premierul a adăugat că se va mai lucra la modificarea Legii achiziţiilor publice, "pentru ca firme neserioase care caştigă licitaţii să poată fi puse pe lista neagră". "Trebuie să găsim soluţii, să nu fie singura condiţie cine dă preţul cel mai mic, pentru că aşa s-au dat contracte la multe firme, care după aceea nu au mai lucrat. (...) Se constată că prostia din 2011, o plătim şi în 2014, pentru că cele două loturi ale autostrăzii de aici au fost caştigate de companii care au avut probleme", a mai spus Ponta. El a spus că a vizitat şantierul Autostrăzii Nădlac-Arad pentru a se asigura că lucrările sunt în grafic şi vor fi terminate în luna decembrie, aşa cum a anunţat constructorul.
ANOFM anunţă că sunt 17.300 de locuri de muncă vacante
Aproape 17.300 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional, cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj, Prahova, Arad, Argeş şi Iaşi, iar cele mai puţine în Bacău, Mehedinţi şi Suceava, informează, ieri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 17.294 de locuri de muncă vacante. Cele mai multe oferte de muncă sunt în Bucureşti (1.963) şi în judeţele Cluj (2.643), Prahova (1.774), Arad (946), Argeş (919), Iaşi (737) şi Timiş (578). Judeţele cu cele mai puţine posturi vacante sunt Bacău (opt), Mehedinţi (22), Suceava (24), Caraş-Severin (40), Ialomiţa (67), Botoşani (78) şi Sălaj (82). La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.2676 locuri de muncă, cele mai multe pentru: programator (94), inginer mecanic (59), specialist marketing (33), inginer electronist transporturi (32), formator (28), analist (25), inginer construcţii civile, industriale şi agricole (24). Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 16.027 locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.534), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.257), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.128), lucrător comercial (718), vanzător (498) şi şofer autocamion/maşină de mare tonaj (415). Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.
Allianz, principalul reasigurator al aeronavei prăbuşite în Ucraina
Grupul german Allianz SE este principalul reasigurator pentru avionul de pasageri aparţinand Malaysia Airlines, care s-a prăbuşit, joi, la circa 50 de kilometri de oraşul Doneţk, unde se desfăşoară lupte între armata ucraineană şi separatiştii proruşi, transmite Bloomberg. Valoarea aeronavei Boeing 777, care avea la bord 295 de persoane, este de aproximativ 97,3 milioane de dolari, a anunţat brokerul londonez de asigurări Aon Plc. De asemenea, Atrium Underwriting Group Ltd acoperă pagubele în cazul în care se dovedeşte că accidentul este legat de terorism. 'Ca principal reasigurator al Malaysia Airlines pentru aeronavă şi acoperirea pagubelor, Allianz Global Corporate & Specialty îşi menţine sprijinul complet şi rapid acordat clienţilor companiei. Este mult prea devreme să comentăm informaţiile referitoare la tragicul accident în timp ce încă se confirmă detaliile, cu excepţia exprimării celor mai profunde condoleanţe către toţi cei afectaţi de acest accident', a afirmat Jacqueline M. Maher, purtător de cuvant al Allianz.Cel mai mare asigurator european, Allianz SE, este prezent şi pe piaţa din Romania.
Sunt ascunse date despre radioactivitatea din Romania?
Greenpeace Romania consideră că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) este o instituţie lipsită de transparenţă atunci cand vine vorba despre informarea publicului cu privire la cazurile de depăşire a limitelor de atenţionare asupra radioactivităţii, însă autoritatea de mediu a răspuns, la solicitarea AGERPRES, că respectivele date sunt publice şi se regăsesc atat pe platforma europeană EURDEP, cat şi pe site-ul anpm.ro. Conform unui comunicat de presă al Greenpeace Romania, organizaţia de mediu a transmis ANPM o solicitare pentru a primi informaţii cu privire la cazurile din ultimii zece ani, în cursul cărora au fost măsurate, constatate sau semnalizate depăşiri ale limitelor de atenţionare asupra radioactivităţii beta şi gama la nivelul aerului, apelor, solului sau vegetaţiei. În replică, la solicitarea AGERPRES, autoritatea de mediu notează că 'Romania, ca stat membru, este obligată să respecte legislaţia europeană în vigoare pentru domeniul de monitorizare a radioactivităţii mediului' şi informaţiile de interes public sunt disponibile atat pe pagina de Internet a EURDEP, la secţiunea 'EURDEP Public map', cat şi la adresa anpm.ro, la secţiunea 'Radioactivitatea mediului'.
Veniturile Google au urcat la 16 miliarde de dolari
Veniturile grupului american Google au crescut cu 22% în trimestrul doi din 2014, datorită majorării cererii pentru mesaje publicitare online pe pieţele internaţionale, transmite BBC. În perioada aprilie-iunie 2014, veniturile au urcat la 16 miliarde de dolari, în timp ce profitul a crescut cu 6%, la 3,4 miliarde de dolari. De asemenea, compania americană a anunţat că directorul financiar Nikesh Arora va părăsi Google pentru a se alătura companiei nipone SoftBank. Nikesh Arora, care a lucrat zece ani pentru Google, va fi temporar înlocuită cu Omid Kordestani, fost şef de vanzări al grupului american. Joi, după închiderea şedinţei bursiere, acţiunile Google au crescut cu aproape 1%. Cheltuielile operaţionale au urcat în trimestrul doi din 2014 la 5,58 miliarde de dolari, de la 4,45 miliarde de dolari în perioada similară din 2013. Cheltuielile de capital s-au ridicat la 2,65 miliarde de dolari. La 30 iunie 2014, Google avea 52.069 angajaţi, în creştere faţă de 49.829 la 31 martie 2014. Majoritatea veniturilor Google vin din afara SUA. La sfarşitul lunii martie rezervele de lichidităţi ţinute de Google peste hotare se ridicau la 34,5 miliarde de dolari, la care se adaugă alte 25 de miliarde de dolari păstrate în SUA.
