Ultima oră

VIDEO!!!August - luna italienilor. Vrancenii pleacă, sufletele le răman acasă

Mii de vrânceni plecaţi la muncă în străinătate s-au întors acasă luna aceasta, unii pentru o lună, alţii pentru tot retul vieţii. „După 20 de ani, m-am întors cu o avere enormă: soţia mea şi cei doi copii, Alessia şi Valeriu”, ne-a spus un sătean din Milcovul, hotărat să nu se mai întoarcă în Italia.Alţii însă au doar o lună pentru a-şi pune la punct lucrurile lăsate baltă un an.Miile de maşini cu numere străine se vor îngrămădi la vamă spre sfârşitul lunii.Deocamdată se petrece, iar 56 de nunţi sunt doar la Focşani.Reporterii noştri au dat o raită prin comunele “italienilor” pentru a lua pulsul celor care au fugit din ţara lor pentru o viaţă mai bună

August! Pentru milioane de romani plecaţi în ţări străine în căutarea unei vieţi mai bune e o lună de respiraţie, un suflu nou pe care li-l dă bucuria de a-şi revedea familiile şi prietenii. Mii de vrânceni plecaţi la muncă în străinătate s-au întors acasă luna aceasta. Mulţi sunt dezamăgiţi de ceea ce găsesc în România şi vor să revină cat mai repede în ţările adoptive, alţii au decis să rămână acasă. Din poveştile lor se poate scrie un roman naţional, despre suferinţa pe care o trăiesc lăsându-şi familia în urmă, dar mai ales despre durerea părinţilor de a-şi vedea copiii şi nepoţii odată la câţiva ani. Cu sufletele sfaşiate de durere şi de dor, toţi sunt însă conştienţi că nu au altă soluţie. Cand acasă nu mai găseşti resurse de supravieţuire, te vezi obligat să iei calea străinătăţii.

„Am plecat să fac bişniţă cu prune. Şi am rămas 20 de ani!”
 

În comuna Milcovul, zeci de vrânceni şi-au părăsit casele şi familiile şi au plecat la muncă în Italia, începand din 1990. Acum s-au întors acasă în vacanţă. Dar timpul e prea scurt ca să se bucure de cei dragi. Odată ajunşi, se apucă de treabă, fie să termine casele începute, fie să rezolve problemele de sănătate ale părinţilor sau pe ale lor.

Viorel Dima intenţionează să înceapă o afacere în agricultură

Viorel Dima a plecat în Italia când avea doar 19 ani. După 20 de ani de muncă peste hotare, a decis că este timpul să rămână acasă. Nu a uitat nici acum când a plecat pentru prima dată: “E lungă povestea, prima dată am încercat să trec fraudulos, apoi am plătit o excursie care se făcea fraudulos. Aventură! Îmi trebuie o lună de zile continuu să povestesc!”, ne-a povestit bărbatul. A oprit la Milano, langă un zid, iar cineva i-a spus că imediat după acesta va găsi gara. N-a fost aşa: a mers o noapte întreagă cu autobuzul pană a ajuns la gară: „Într-un târziu, vorbind limba gimnastică, am reuşit să ajung la Roma”, a continuat el. Viorel a plecat din Romania cu un singur gand: să facă bişniţă cu prune şi cu struguri. Poate chiar să-şi ia şi o Dacie. Realitatea de acolo a fost alta, însă. A lucrat pe şantier zi şi noapte, ca să strangă bani pe care să-i trimită acasă, timp de 20 de ani. Acum a decis că a fost, totuşi, suficient cat a stat departe de ai lui, aşa că, manat de dor, a ales să rămană în Milcovul, să nu mai plece în lumea care i-a mancat anii de tinereţe: „După 20 de ani, pot să spun că m-am întors acasă cu o avere enormă, familia mea: soţia mea şi cei doi copii, Alessia şi Valeriu.” Vrânceanul se gândeşte să îşi facă acum o afacere în agricultură şi spune că nu poate trăi dintr-un salariu în România: „Vreau să îmi fac o afacere, pentru că nu merită să lucrez pentru salariul minim. La sacrificiile pe care le-am făcut, sunt convins că din salariul minim pe economie nu pot să plătesc aici nici întreţinerea, din ce am văzut eu”, spune Viorel Dima. Vede un viitor în agricultură, dar spune cu dezamăgire că o asemenea perspectivă este lăsată de izbelişte de romani. În plus, Viorel Dima este dezamăgit de cum a găsit ţara din care a plecat acum 20 de ani: „Birocraţia şi taxele sunt enorme. Nu sunt servicii. Este o vorbă românească: plătesc şi pretind. Atâta timp cât plătesc taxe, nu pot să merg pe drumuri cu gropi. Nu pot să merg în spitale unde este un dezastru total. L-am avut pe tata cu probleme de sănătate şi am văzut că nu se poate să mergi la doctor fără să fi pregătit să-i dai 50 lei unuia şi altuia...”
 

„Cât mai merge? Un an-doi, apoi roiul!”
 

Pe străzile din comuna Milcovul aproape în faţa fiecărei case se află o maşină cu numere de Italia. Mulţi dintre cei care s-au întors abia aşteaptă să plece în Italia, că aici e sărăcie.

Iulian Straul vede Italia ca pe o ţară unde îţi permiţi să te distrezi

Este şi povestea lui Iulian Straul. Cu toată viaţa înainte, tanărul nu vede nici o perspectivă în traiul în ţara natală: “Decât să mă întorc aici, mai bine rămân acolo. Aici vii în vacanţă şi munceşti. Acolo te relaxezi. Munceşti, vii acasă, dormi, sâmbăta şi duminica un grătar - două, te îmbeţi. Aici de unde, dacă nu ai? De unde să te îmbeţi sau să faci grătar?”, se destăinuie el. Varsta sa se reflectă în viziunea despre lume. E încă la anii la care distracţia e pe primul loc. Munca din Italia se vede, însă, pe chipul lui. Are două maini muncite şi o mie de speranţe. Iulian va pleca din nou, în scurt timp, să lucreze pe meleagurile altora ca s-o ducă bine.

Nicuşor Straul speră că se va întoarce, cat de curand, definitiv în ţară

Fratele său, Nicuşor Straul, va pleca şi el, dar visează ca, într-o zi, să se întoarcă în Milcovul, unde s-a chinuit să-şi construiască o casă: „Eu am 11 ani de când sunt plecat. M-am săturat de ei, dar aici ce fac?”, spune Nicuşor. Cu toate acestea, nici acolo nu curge doar lapte şi miere, şi asta o ştiu cel mai bine romanii noştri: „Cât mai merge? Un an-doi, apoi roiul!” O spune cu durere în glas, dar şi cu resemnare. Gandul la o viaţă mai bună, mai uşoară din punct de vedere financiar bate, însă, orice sentimente.

Cand cuvintele mamei se îneacă în lacrimi...

Georgeta Lăutaru are cinci copii, aproape toţi plecaţi în străinătate

Georgeta Lăutaru este mama a cinci fete şi aproape toate au luat calea străinătăţii. Cu lacrimi în ochi, femeia povesteşte cât de greu este pentru un părinte să îşi vadă copiii şi nepoţii odată la câţiva ani: „Durerea cea mai mare este că sunt plecaţi copiii, nu-i avem lângă noi... Odată pe an vin şi nepoţii... Chiar fiica mea plângea când a plecat din Italia. Odată la doi ani să vii acasă, nu-i uşor!”,  ne spune Georgeta Lăutaru. Şi cu atat mai greu este să te gandeşti că şansele atator mii şi mii de tineri de a reveni definitiv pe pămantul pe care au crescut sunt aproape nule. Concediul „stranierilor”, cum li se spune, este pe sfârşite. Zecile de mii de maşini din ţară cu numere de Italia, Anglia, Franţa sau Germania se vor îngrămădi la vamă spre sfârşitul acestei luni. În urma lor, răman românii nemulţumiţi de starea lucrurilor de aici. Romanii care muncesc în străinătate vor lăsa un gol de neînlocuit în inima celor care îi aşteaptă an de an să se întoarcă acasă. Dar mai importantă decat sosirea anuală a celor dragi, este dorinţa de a-i avea acasă pentru totdeauna. Urmele muncii duse pentru străini, ale chinului suferit printre străini sunt vizibile pe chipul tuturor celor plecaţi. Însă cele mai adanci urme le lasă despărţirea de familie... (Alina-Elena VASILIU, Aurelian IVAN)

Toţi le vor banii în luna august
 

În urmă cu caţiva ani, nici un proprietar de afacere, doctor, notar sau avocat din Vrancea nu îşi lua concediu în luna august pentru că era perioada cea mai prolifică din an pentru creşterea încasărilor, graţie numărului mare de vranceni care se întorceau acasă din străinătate cu buzunarele pline şi vroiau să rezolve totul în timp record. Erau verile în care leul se întărea iar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apărea încrezător pe ecranele televizoarelor şi spunea cat de stabil este leul. Chiar dacă stranierii nu mai trec în număr atat de mare pe la casele de schimb valutar, august rămane luna lor, a celor care muncesc un an departe de ţară pentru o lună de vacanţă cu cei dragi în Romania. Unii se căsătoresc, îşi botează copii, dansează pe la cate două-trei nunţi pe week-end, îşi renovează casele sau îşi tratează problemele de sănătate. Nu mai sunt atat de risipitori pe cat erau în urmă cu patru – cinci ani, dar prezenţa lor se simte în economia judeţului. Numai la sfarşitul acestei săptămani, de exemplu, în Focşani sunt peste 50 de nunţi. Aşa se face că asemenea evenimente, în care „stranierii” sunt miri sau naşi, aglomerează magazinele, restaurantele, saloanele de înfrumuseţare, spălătoriile auto sau bijuteriile.

 

De exemplu, verighetele sunt prioritare la toate bijuteriile din Focşani în luna august. Criza însă i-a afectat şi pe ei.
 

“Stranierii” cumpără şi construiesc mai puţin
 

Piaţa imobiliară nu s-a mai înviorat în luna august, ca în anii dinaintea crizei economice. Atunci cei care munceau în străinătate veneau în ţară şi îşi construiau case sau cumpărau apartamente. “Nu se mai vinde nimic în această perioadă. Mulţi încearcă să vandă ce au aici şi să-şi cumpere locuinţe în străinătate, unde lucrează de ani buni”, a spus un agent imobiliar din Focşani. În localităţile unde sunt mulţi locuitori care muncesc în Italia, Spania sau alte ţări atmosfera s-a înviorat odată cu întoarcerea stranierilor. Priorităţile acestora se pare că s-au schimbat. “Avem cam 2.000 de locuitori plecaţi în străinătate. Cei mai mulţi se întorc acasă pe parcursul lunii august. Aici se căsătoresc, îşi repară casele sau pleacă în concediu. Spre deosebire de anii trecuţi petrec mai mult şi construiesc mai puţin”, a declarat Nicuşor Păcuraru, primarul comunei Vulturu, una dintre cele mai mari localităţi din mediul rural. La primărie sunt 10 cununii civile programate pe durata a trei zile. Cuplurile fac nunţile tot în ţară, iar localurile pentru asemenea eveniment din Vulturu sunt pline în această perioadă. De asemenea, în luna august se înregistrează un salt al încasărilor la bugetele locale, deoarece cei care vin în ţară îşi plătesc impozitele. “Anul acesta au venit foarte mulţi, ca niciodată. Nu au venit anul trecut, acum doi ani şi au venit acum. La aproape fiecare casă este cate o maşină cu numere de Italia. În schimb, nu mai ies în centrul satului în număr mare, se cunoaşte că nu mai merg treburile foarte bine în străinătate”, a declaratul primarul Păuneştiului, Gheorghe Popa. Mulţi îşi înregistrează maşinile în această perioadă, dar nu mai pot fenta taxa auto întrucat “portiţa” partajului a fost închisă de Guvern. “Nu se mai construieşte la fel de mult, dar toată lumea face cateva ceva la casă în august, iar la cele trei depozite din comună este coadă”, a mai spus primarul din Păuneşti.  

Stranierii, coadă la Taxe şi Impozite

Reprezentanţii Primăriei Focşani spun că primele două săptămăni ale lui august au adus mai mulţi oameni în faţa ghişeelor, pentru a-şi plăti taxele şi impozitele datorate la bugetul local. Viceprimarul Tudorel Trofin spune că pană acum două săptămani, încasările zilnice erau de 50.000 lei (500 milioane lei vechi), dar de la 1 august, acestea aproape s-au dublat. Vicele susţine că “stranierii” vin să achite, în principal, taxe pentru documente, dar şi impozitele restante pe proprietăţi. “Dacă pană acum media încasărilor zilnice era de 500 milioane lei vechi, de la 1 august, aceasta a crescut la 800-900 milioane lei vechi/zi, aproape dublu. Plătesc impozitele restante dar şi taxe pentru documente. 90% din această creştere li se datorează pentru că focşănenii nu cred că aşteaptă luna august, luna concediilor, pentru a veni la Primărie să îşi schimbe actele”, ne-a spus Trofin. Dacă la Taxe şi Impozite încasările au crescut, nu acelaşi lucru se întamplă la ENET, serviciu de la care stranierii s-au deconectat de ani buni pentru a-şi monta centrale individuale. Deci, pentru societatea de termoficare, luna august nu mai este, ca în anii trecuţi, mană cerească. “Încasările zilnice sunt undeva la pragul de 20.000 lei (200 milioane lei vechi n.r.), ceea ce este foarte puţin. Aşteptăm să recuperăm. Italienii, dacă au venit, noi nu-i simţim, nu-i vedem, nici la încasări, nici la debranşări. Încasările sunt slabe, dar e bine în privinţa debranşărilor, nu mai sunt interesaţi oamenii”, ne-a spus şi Cristina Gavrilă, purtătorul de cuvant al ENET Focşani.

Medicii stomatologi, aglomeraţi şi ei
 

Vrancenii care îşi caştigă existenţa departe de ţară au mai redus vizitele la medicii stomatologi, dar nu în totalitate. Aşa se face că luna august aduce cozi la cabinetele medicilor dentişti pentru că cele mai multe persoane venite în ţară doresc să îşi rezolve problemele de sănătate, prioritate avand cele stomatologice. „Sunt mai multe solicitări ca anul trecut. Majoritatea preferă să facă ceva frumos şi de durată decat să dea puţin şi peste doi ani să se prezinte din nou la medic”, ne-a declarat dr. Vlad Hanţă, medic stomatolog în Focşani. În alte situaţii, chiar dacă au mers la medicul stomatolog, vrancenii reveniţi din Italia, Spania, Anglia au vrut să îşi rezolve doar problemele urgente. „Nu îşi mai permit să facă lucrările cele mai scumpe. Vin cu probleme cronice, fără să facă tratamente complexe”, a spus dr. Florin Iacob, şeful Colegiului Medicilor Stomatologi din judeţ. Majoritatea „stranierilor” aleg să îşi rezolve problemele dentare în ţară pentru că sunt încantaţi de preţurile mai mici practicate de medicii din Romania, dar şi de calitatea materialelor utilizate. Unii dintre stanieri ajung însă şi pe la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului pentru că nu mai sunt obişnuiţi cu mancărurile “grele” din Romania, însă cele mai mari bătăi de cap le dau cozile la care trebuie să aştepte atunci cand vor să-şi schimbe actele de identitate sau să-şi înmatriculeze maşinile. Cum toţi se grăbesc şi vor să-şi rezolve cat mai repede problemele, nu este de mirare că mai toţi se vaită de calitatea slabă a serviciilor şi de lipsa de organizare a instituţiilor. Grupaj realizat de I. CREŢU, S. VRÎNCEANU, M. BOICU, R. MANOLACHE

 

Peste 35.000 de vranceni sunt plecaţi în străinătate

Foto:Pe străzile din comuna Milcovul, aproape în faţa fiecărei case, este o maşină cu numere de Italia.

Recensămantul populaţiei judeţului efectuat în octombrie 2011 a arătat că 35.846 de vranceni erau la momentul respectiv plecaţi în străinătate, pe diferite perioade de timp, din care peste 30.000 în Italia. Această cifră reprezintă aproape jumătate din populaţia Focşniului, şapte comune cu cinci mii de locuitori sau Adjudul, Mărăşeştiul şi Panciul. Potrivit datelor recensămantului, 12.189 vranceni erau absenţi temporar din ţară. Cei mai mulţi erau în Italia – 11.202, Spania – 554 şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 326. Numărul persoanelor plecate pentru o perioadă mai lungă de timp în străinătate se ridică la 23.657, din care în Italia nu mai puţin de 19.959. În Spania au plecat 1.539 vranceni, iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord 634 de persoane. În ultima perioadă, Anglia a devenit una din ţările preferate de cei care vor să plece în străinătate. Potrivit informaţiilor oficiale, procentul celor merg în Anglia pentru a-şi găsi de lucru a crescut cu 25%. (M. B.)

---