Lipsa facilităţilor medicale pune Focşaniul în topul oraşelor în care nu ai vrea să trăieşti
Focşaniul a reuşit iarăşi performanţa de a se situa pe locuri ”fruntaşe” în topul oraşelor în care nu ţi-ai dori să trăieşti. Potrivit unui studiu al Storia.ro, Focşaniul este în topul oraşelor defavorizate din punct de vedere al facilităților medicale. Dacă oraşul desemnat ca fiind centrul urban cu cele mai bune facilităţi medicale din România, respectiv Oradea, are nu mai puţin de 16 spitale de stat si private, alături de alte peste 90 de cabinete private si zeci de farmacii, în Focşani există un singur spital de stat, Spitalul judeţean de Urgenţă “Sf. Pantelimon” şi nici o unitate medicală care ar putea să se apropie de ceea ce ar trebui să fie un spital privat. Desigur, există mai multe clinici, care însă nu îşi merită pe deplin numele, multe din ele fiind simple laboratoare de analize medicale. La acestea se adaugă câteva cabinete stomatologice şi destul de multe farmacii. De asemenea, Focşaniul figurează şi în topul celor mai dezavantajoase orase din punct de vedere al costului vieţii, de data aceasta pe locul patru. Mai rău decât la noi se trăieşte în Reşiţa, Alexandria şi Vaslui. Sau cel puţin aceasta este percepţia respondenţilor sondajului Storia.ro.
Moldova, la coada clasamentului în toate topurile
Focşaniul e în topul „aşa nu” şi atunci când vine vorba de costul şi calitatea vieţii
Clasamentul celor mai avantajoase oraşe din punct de vedere al facilităţilor medicale continuă cu oraşele Braşov, Timişoara, Târgu Mureş, Baia Mare, Piteşti şi Cluj-Napoca. Capitala ocupă doar locul 9 în topul oraşelor cu cele mai bune facilităţi medicale din România. La polul opus, printre cele mai dezavantajoase orase din punctul de vedere al facilităţilor medicale se numără Giurgiu, Focşani, Tulcea, Călăraşi, Constanţa, Bacau şi Vaslui. La nivel de regiuni istorice, Banat a fost desemnat de 8.332 de români ca fiind regiunea cu cele mai bune facilităţi medicale, fiind urmată de Maramureş, Crişana şi Transilvania. Cel mai mic punctaj la capitolul percepţiei locuitorilor faţă de facilităţile medicale în oraşele şi cartierele lor a fost obţinut de Dogrobea, Moldova şi Muntenia. Zona Bucureşti şi Ilfov se află la mijlocul clasamentului. În general, oraşele cu un număr mare de locuitori, cu un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomajului scăzută au fost considerate şi oraşele cu cele mai bune facilităţi medicale. La polul opus, cele mai dezavantajoase orase din punct de vedere al facilităţilor medicale au, în medie sub 100.000 de locuitori şi o rată a şomajului ridicată.
Braşovul, un oraş în care să tot trăieşti
Braşovul a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit aceluiaşi studiu, realizat de Storia.ro şi agenţia D&D Research. Cercetarea a analizat percepţia pe care românii o au asupra costului vieţii resimțit în oraşul şi cartierul în care locuiesc, raportat la veniturile pe care le obţin. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului Storia.ro au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Potrivit studiului, doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final. Chestionarele au fost completate de peste 170.000 de români. Studiul continuă şi în lunile următoare, lună de lună, fiind analizate răspunsurile oferite de români pe diferite capitole precum accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi sau accesul la instituţiile educaţionale. Mai multe informaţii despre acest studiu puteţi găsi pe pagina dedicată cercetării: Orase şi Cartiere din România. (Dana LEPĂDATU)