O oră prin parcarea primăriei
8 martie 2017, ora 11.06.
Am ajuns la Primăria Focșani, ca să-mi rezolv o problemă personală. În fața scărilor de la intrarea din spate, cea dinspre cinematograful Balada, câteva zeci de persoane vociferează pe ton ridicat. Sunt cetățeni europeni, cu tenul tuciuriu, și au drepturi. Dreptul la asistență socială, la vot, dreptul la educație, dreptul la muncă etc. Pe primele două și le exercită din plin, pe al treilea așa și așa iar la ultimul au renunțat de tot.
Trăiesc din ajutoarele sociale, în locuințele primăriei, votează o dată la patru ani cu candidații PSD, își trimit sau nu copiii la școală iar de muncit nici nu se pune problema. Deși prea puțini sunt calificați în vreo meserie, pretind salarii de directori. Cum nu le primesc preferă să nu se dea jos din pat. Munca este prea prost plătită în România ca să merite deranjul.
Periodic, singuri, în familie ori în grupuri mai mari, se strâng la Primărie, la Consiliul Județean sau, după caz, la sediul partidului și ridică pretenții. Cer să li se taie din datoriile acumulate pentru apă, căldură, electricitate, gunoi și chirie. Consideră că și acesta este un drept al lor. Pe care l-au obținut în cabina de vot, când au pus ștampila pe cei trei trandafiri. Este un contract social, între ei și reprezentanții PSD-ului care conduc administrația locală și județeană.
De această dată s-au strâns în fața Primăriei din cauză că au fost debranșați de la electricitate pentru neplata facturilor. Au vociferat pe ton ridicat, au cerut să fie lăsați în audiență la primarul Cristi Misăilă, pe care îl cunosc de la alegeri când le-a promis tot felul de chestii, au încercat să intre în instituție dar zadarnic. Singurii care i-au băgat în seamă au fost jandarmii echipați de scandal, care au format un cordon de protecție în fața lor: „Să fim înțeleși, dacă faceți scandal vă luăm cu duba“.
La ora la care am ajuns, protestatarii erau deja resemnați și, chiar dacă nu se dădeau duși spre casele lor, nu mai trăgeau speranță că își vor putea spune păsul în fața cuiva. Așteptau ceva, nici ei nu știau ce, căutau susținere, o vorbă bună sau o încurajare din partea jandarmilor și a ziariștilor care filmau, fotografiau și notau în carnețelele lor. Priveau spre intrarea în Primărie poate, poate o coborâ cineva să-i invite la discuții, își aruncau ochii în jur, prin parcare, poate și-o face apariția vreun barosan dintre cei care le-au cerut voturile în campania electorală. Degeaba.
Ora 11.08. Plus sau minus un minut
Pe scări, în spatele jandarmilor, un personaj pitoresc, tot un cetățean european tuciuriu, pe nume Băsescu (unul local, nu fostul președinte – n.r.) cu veleități de politician ratat, încearcă să-și relanseze cariera. Omul mă știa. Am încercat să mă strecor pe lângă el însă m-a observat. M-a oprit și a început să-mi strige în ureche: „Domnu’ ziarist, scrieți dom’ne că liberalii au fugit și nu stau de vorbă cu oamenii necăjiți. Ce opoziție e asta dacă nu rezolvă problemele la cetățeni?“.
De fapt, pe Băsescu îl durea în spate atât de liberali cât și de oamenii necăjiți. Nici nu aștepta răspuns din partea mea. Voia doar ca protestatarii să-l audă că le ia apărarea și le susține cauza. „De ce nu scrieți dom’ne că Partida Romilor nu se implică și că nu-i ajută“, continuă să-mi strige. „Sunt fonduri speciale ca să le plătească lumina la oamenii ăștia sărmani, dar le-au furat hoții, nu vrea să le dea. Sunt fonduri europene pentru romi dar pe care românii nu vor să le dea la cine are nevoie de ele“.
A ținut-o langa, astfel, câteva minute bune.
Ora 11.20. Șansa ratată a opoziției
Lângă noi a parcat un BMW din care a coborât unul dintre consilierii locali ai PNL, Ionuț Filimon.Băsescu l-a observat și a făcut semn unei femei trecută binișor de a doua tinerețe, tipul de florăreasă sau vânzătoare de semințe pe stadion: „Uite vorbește cu domnul consilier de la PNL că te ajută“.
Femeia s-a dus în spatele mașinii, unde consilierul căuta în porbagaj și a intrat în vorbă. A revenit după câteva secunde ținând o lalea în mână. A fost tot ce-a obținut de la opoziție.
În urma ei, pus la patru ace, consilierul a intrat în primărie, cu un braț de lalele pe care, probabil, avea să le împartă femeilor, din partea partidului. În urmă-i, Băsescu a comentat cunoscător: „Uite-i și pe ăsta, nu bagă pe nimeni în seamă. Peste patru ani o să vrea să fie deputat “.
Ora 11.45 – 11.50. Puterea Arogantă
În parcare și-a făcut apariția Dan Grigoraș, consilierul primarului Misăilă. Țeapăn ca o scândură, ferindu-și privirea de grupul asistaților social, a trecut printre ei ca și cum ar fi fost invizibili. Fără să schițeze un gest, fără să privească în jur, să dea bună ziua, parcă plutea. În vreme ce urca scările, a ciupit discret de brat, un jandarm făcându-i semn să-l urmeze. Gestul pe care un client îl face către o prostituată, la colț de stradă, când nu vrea să atragă atenția.
Dinspre Consiliul Județean s-a apropiat un vehicul în care se afla proaspăt alesul vicepreședinte PSD, îmi scapă numele. A oprit, a lăsat geamul în jos și, vizibil iritat, nervos, i-a cerut să I se elibereze drumul. Câțiva cetățeni europeni adânciți într-o conversație n-au observat la vreme mașina vicepreședintelui și nu s-au ferit, obligând șoferul să oprească. A fost o scenă de 20-30 de secunde. Însă personajul, îmi scapă numele, se grăbea foarte tare și nu-și permitea să le piardă.
Ora 11.56 – 12.01. Finalul.
Un el și o ea, un fel de lideri, s-au desprins din grup și au venit spre ziariști anunțând că-și vor aduce și copiii în fața primăriei. „Și așa nu avem ce face seara pe întuneric la bloc. Ăia micii nu-și pot face temele așa că-i aducem la Primărie“.
Am plecat. N-avea rost să mai stau. Deși cetățenii europeni cu ten tuciuriu, cazați în blocurile sociale ale primăriei Focșani au mai rămas, era clar că nu vor fi băgați în seamă de nimeni. Barosanii care anul trecut le-au cerut voturile, promițându-le cerul cu pământul erau mult prea ocupați. Altfel ar fi stat lucrurile dacă alegerile ar fi fost peste câteva luni.(Ionel Sclavone)