MOZAIC STIRI INTERNATONALE: Un student franco-canadian, pus sub acuzare pentru atacul din Quebec
De asemenea, şase capete de acuzare pentru ucidere din culpă şi alte cinci pentru tentativă de omor îl vizează pe Alexandre Bissonnette (37 de ani), care a apărut pentru scurt timp într-o instanţă din Quebec, după comiterea atacului armat de la Centru pentru Cultură Islamică din Quebec.
Peste 50 de persoane participau la rugăciunea de seară, atunci când tânărul student franco-canadian a intrat cu o arma în moschee. Un număr de 19 persoane au fost rănite în urma atacului armat, dintre care cinci persoane rămân internate în spital, iar doi bărbaţi sunt în stare critică.
Iniţial, autorităţile au arestat un bărbat de origine marocană, identificat drept Mohamed Khadir. Însă, acesta este considerat în acest moment martor în investigaţia atacului armat din Quebec.
Poliţia provincială a publicat numele celor şase persoane ucise în urma atacului armat, fiind vorba despre Azzeddine Soufiane (57 de ani) care avea propriul magazin şi era măcelar în Quebec , Khaled Belkacemi (60 de ani) care preda ştiinţa alimentelor la Universitatea Laval, Aboubaker Thabti (44 de ani), Mamadou Tanou Barry (42 de ani), Ibrahima Barry (39 de ani) şi Abdelkrim Hassem (41 de ani) un specialist guvernamental în IT.
Potrivit presei locale, suspectul studia ştiinţe politice şi antropologie la Universitatea Laval, a cărui campus este situat la circa trei kilometri de Centru pentru Cultură Islamică din Quebec.
Alexandre Bissonnette s-a arătat pe Facebook un fan al preşedintelui Donald Trump şi a liderului Frontului Naţional, Marine Le Pen. De asemenea, suspectul era cunoscut pentru poziţiile sale de extremă-dreapta.
Comportamentul online este influenţat şi de ADN
Orele petrecute zilnic pe reţelele de socializare, pe jocurile online sau pe alte platforme media ar putea depinde de genele fiecăruia, indică cercetătorii britanici într-un raport. Există diferenţe semnificative asupra modului în care oamenii folosesc platformele media online iar cercetătorii încearcă să stabilească de ce se întâmplă acest lucru. Acest nou studiu desfăşurat asupra unui grup de gemeni sugerează că o parte din răspunsuri sunt înscrise în ADN. Cercetătorii de la King's College din Londra au analizat conţinutul media online utilizat de peste 8.500 de gemeni (identici şi non-identici), cu vârsta de 16 ani. Gemenii identici au 100% ADN comun, în timp ce aceia care nu sunt identici au doar 50% ADN comun. Cercetătorii au concluzionat că genele, sau ereditatea, sunt responsabile pentru mai mult de o treime din diferenţele privind modul de utilizare al conţinutului educaţional online, a jocurilor sau a formelor de divertisment digital. "Rezultatele noastre sunt în contradicţie cu popularele teorii ale efectelor media, care de obicei consideră media ca o entitate externă care are un anumit tip de influenţă — fie că este pozitivă sau negativă — asupra consumatorilor neajutoraţi", potrivit coordonatoarei studiului Ziada Ayorech. "Identificarea faptului că diferenţele de ADN influenţează substanţial modul în care indivizii interacţionează cu media aşează consumatorul pe scaunul şoferului, lăsându-l să selecteze şi să modifice expunerea sa media în funcţie de nevoile sale", susţine cercetătoarea. Însă factorii de mediu — respectiv accesul la dispozitivele media — au jucat un rol mai mare decât cei genetici.
Chiar dacă studiul a identificat o legătură între genele umane şi activitatea online, nu a putut fi stabilită o relaţie de cauzalitate în acest sens.
Consumul moderat de alcool nu are beneficii pentru sănătatea vârsnicilor
O echipă de oameni de ştiinţă din Noua Zeelandă a destrămat credinţa populară potrivit căreia consumul moderat de alcool aduce beneficii asupra sănătăţii. Cercetători de la Colegiul Medical din cadrul Universităţii Massey au descoperit că dintre cele peste 2.900 persoane din Noua Zeelandă cuprinse în studiu, cu o medie de vârstă de 65 de ani, circa 45% dintre bărbaţi şi sub 25% beau în fiecare zi. "Iniţial, am descoperit că bărbaţii şi femeile mai în vârstă care consumau una până la două porţii de băutură pe zi, consideraţi băutori moderaţi, aveau o sănătate mai bună decât cei care nu consumau alcool sau decât cei care beau în exces", susţine într-un comunicat conducătorul studiului, dr. Andy Towers. "Însă am aflat de asemenea că aceiaşi consumatori moderaţi aveau un statut socio-economic mai înalt decât cei care beau în exces. Acest fapt îngreunează concluzia că o sănătate bună se datorează consumului moderat de alcool", a precizat acesta.
După ce oamenii de ştiinţă au luat în considerare în analiza lor statutul socio-economic al vârsnicilor din Noua Zeelandă au descoperit că orice asociere dintre consumul moderat de alcool şi sănătate era în mod semnificativ mai redusă în situaţia femeilor şi complet inexistentă în cazul bărbaţilor.
