VIDEO!!! Vrâncenii au comemorat la Odobești victimele colectivizării
A onorat cu prezența, Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, care a ținut să puncteze rolul jucat de țăranii din localitățile amintite mai sus în viața sa și a colegilor de generație. Încărcat de emoție a fost momentul revederii dintre ultimii supraviețutori și Octav Bjoza, fiecare încercând să-și amintească clipele de coșmar petrecute împreună în temnițele comuniste. Pentru a cinsti memoria celor plecați, profesoara de istorie Camelia Ioniță de la Școala din Suraia a venit cu o clasă de elevi, nepoții și strănepoții celor care în anii '50 s-au opus colectivizării. Acestora li s-au alăturat elevii Liceului Tehnologic din Odobești, însoțiți de profesorii de istorie Nelu Taman și Constanța Giurcan și profesorul Neculai Florea.
”În România au fost închisori pentru elevi și studenți”
”Trebuie să cunoașteți ce s-a întâmplat în România acelor ani, ca aceste atrocități să nu se mai repete. Am fost țara cu cei mai mulți deportați și oameni întemnițați, iar în Penitenciarul de la Pitești a fost inventat iadul pe pământ. Vreu să știți că în acei ani în România au fost închisori pentru elevi, studenți și femei, nu numai pentru bărbați. Copiii erau bagați în pușcărie și înfometați să facă mărturii împotriva părinților. Nu trebuie să uităm aceste crime. Am venit astăzi la Odobești să fiu alături de supraviețuitorii din triunghiul de foc al revoltelor țărănești din România: Vadu Roșca, Suraia și Răstoaca”, a spus printre altele, în discursul său, Octav Bjoza. Supraviețuitorilor prezenți la eveniment li s-au oferit câte un exemplar din volumul de mărturii realizat de istoricul Daniel Popa, câte o floare pentru a o pune pe mormintele celor trecuți dincolo, iar elevilor câte un steguleț cu tricolorul. Pentru cei care nu înțeleg revoltele țărănești trebuie făcută următoarea precizare: în anii '50, țăranii s-au revoltat împotriva colectivizării, nu moșierii, marii latifundiari; s-au revoltat țăranii să-și apere de bucata de pământ moștenită din strămoși sau primită de bunicii lor care luptaseră pe frontul de la Mărășești-Mărăști-Oituz; era pământul pentru care unii muriseră pe front, de care se leagau toate amintirile familiei, de aceea s-au revoltat țăranii, nu moșierii sau marii proprietari. Până la urmă au ajuns și unii, și alții în lagărele comuniste. Trist este că după 1989, foștii torționari au ieșit la pensie cu grad de general, ca Gheorghe Boștină, locțiitorul comandantului Penitenciarului din Galați de la sfârșitul anilor '50, iar mulți dintre țăranii anticomuniști au primit o pensie de câteva sute de lei pentru deceniile lucrate la CAP. (Ziarul de Vrancea)