Ultima oră

VIDEO!!! Efectul braconajului în pădurile Vrancei: urşi şi mistreţi cu trei picioare

Iulia Crețu
9 feb 2016 5954 vizualizări
Realitatea crudă din Munţii Vrancei a fost prezentată de specialiştii WolfLife şi ACDB.*Animalele şi-au ros picioarele prinse în fălcile metalice ale braconierilor pentru a scăpa, însă multe alte vieţuitoare nu supravieţuiesc, după cum spun cei de la APM Vrancea.*Situaţiile cele mai grave de braconaj apar pe Valea Milcovului, acolo unde arealul animalelor sălbatice se suprapune peste interesele oamenilor

Braconajul animalelor sălbatice din pădurile Vrancei mutilează pe viaţă exemplare de urşi sau mistreţi. Existenţa animalelor schilodite, cu trei picioare, care se luptă să supravieţuiască în mediul sălbatic a fost prezentată de specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, care derulează proiectul WolfLife. Un urs şi un mistreţ, fiecare cu câte un picior amputat, au fost descoperiţi în urma monitorizării faunei sălbatice din Munţii Vrancei. Bietele animale au avut nenorocul de a fi prinse în capcanele braconierilor.“Monitorizarea faunei sălbatice cu ajutorul camerelor foto arată, încă o dată, faţa crudă a realităţii din pădurile carpatice. Un urs şi un porc mistreţ, ambii cu membrele amputate complet din cauza acestor acte crude de braconaj, se chinuie să supravieţuiască în pădurile vrâncene”,spun specialiştii de la WolfLife şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB).Specialiştii în studierea vieţii sălbatice acuză că cei care ar trebui să combată braconajul şi să aibă grijă de animalele sălbatice din pădurile Vrancei închid ochii la mutilarea animalelor. Conform legii, în România, fauna sălbatică este un bun naţional. “Braconajul animalelor sălbatice a atins intensităţi nebănuite sub atenta supraveghere a celor care trebuiau să-l combată. În această «linişte»rulează drama animalelor schilodite în"capcane cu fălci şi laţuri făcute din şufe metalice”,mai spun cei de la WolfLife.

“Animalul îşi roade laba pentru a scăpa”

Silviu Chiriac, specialist în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, implicat în acest proiect, spune că drama animalelor sălbatice din pădurile Vrancei este cu mult mai mare. În cazul animalelor cu trei picioare prezentate de WolfLife se poate vorbi despre cazuri “fericite” pentru că ursul şi mistreţul au scăpat din capcanele braconierilor vrânceni. Însă, lupta lor pentru viaţă a însemnat zile de chin, dureri groaznice şi auto-amputări pentru a scăpa din capcanele oamenilor.“Mesajul nostru a fost pus pentru a atenţiona la amploarea la care a ajuns braconajul. Situaţia dramatică a animalelor ne-a motivat să le prezentăm cazurile. Braconajul este din ce în ce mai intens. Din 2003-2004, am fost chemaţi la peste 60 de cazuri în Vrancea de urşi prinşi în laţuri. Unele cazuri s-au soldat cu auto-amputări, animalul îşi roade laba pentru a scăpa. Unele animale supravieţuiesc, însă altele mor, fie din cauza infecţiilor, fie nu scapă din capcane”,ne-a spus Silviu Chiriac. Cazurile celor două animale prezentate sunt unele în care s-au autovindecat, oamenii nu au intervenit pentru a le salva sau a le trata rănile. Însă, durerile sunt la fel cu cele ale unui om într-o situaţie similară. Imaginaţi-vă numai că vă prindeţi mâna într-o astfel de capcană din metal şi nu vă poate ajuta nimeni să scăpaţi iar singura variantă este să vă tăiaţi singuri braţul. Numai un astfel de scenariu şi vă îngroziţi, nu-i aşa?

 

Valea Milcovului, cele mai multe acte de braconaj

Specialiştii WolfLife spun că ursul şi mistreţul cu trei picioare din imagini pot fi considerate cazuri fericite. Însă au fost martori la altele cu adevărat îngrozitoare.“Avem o entitate mobilă cu care intervenim la astfel de cazuri. Cei care găsesc animalele sună la 112 şi noi mergem acolo să le salvăm. Cele mai multe probleme sunt semnalate vara-toamna, când animalele coboară spre zonele locuite de oameni, în special pe Valea Milcovului, Mera-Reghiu, dar şi la Negrileşti-Tulnici, în zonele subcarpatice de suprapunere a intereselor, acolo unde oamenii au păşuni, de exemplu, şi unde animalele sălbatice apar”,ne-a mai spus Silviu Chiriac de la APM Vrancea. Deşi pădurile Vrancei sunt împânzite de astfel de capcane mortale, pentru actul de braconaj sunt pedepsiţi foarte puţini sau chiar nimeni.“Atât timp cât gestionarii fondurilor cinegetice nu au oameni destui pentru a păzi zonele, este greu de crezut că rezultatele vor fi mai bune”,este de părere sprecialistul WolfLife.(Iulia CREŢU)


Proiectul WolfLife este co-finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFEA Nature şi va fi implementat în perioada 01.07.2014 – 30.04.2018. Scopul principal al proiectul este acela de a menţine o populaţie viabilă de lupi în Munţii Carpaţi prin consolidarea sistemului de management şi promovarea coexistenţei om-lup. Proiectul este derulat de APM Vrancea în parteneriat cu ACDB, APM Harghita şi APM Covasna. Zona vizată de proiect constă în partea centrală şi de sud a Carpaţilor Orientali, care cuprinde 18 situri din reţeaua Natura 2000, de pe arealul a şase judeţe: Vrancea, Covasna, Harghita, Bacău, Neamţ şi Mureş.

Pe platforma web tv a ZdV puteţi urmări imagini cu animelele mutilate filmate de specialiştii în viaţa sălbatică din pădurile Vrancei.
 

Get your own valid XHTML YouTube embed code

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.