Ultima oră

10 întrebări la care trebuie să răspundă fiecare copil de Ziua Naţională

Dana Lepădatu
1 dec 2015 29250 vizualizări
"Performanţa școlară nu înseamnă numai să mergi la olimpiadă cu copii foarte bine pregătiţi, ci şi să reuşesti ce am reușit noi cu copii care nu au internet acasă". Vă invităm să citiți despre copiii dintr-o școală rurală de la noi din județ. Pentru că nu au avut materiale didactice, au pictat steagul pe știuleți de porumb.

Copii de la Şcoala Gimnazială din Mirceşti au avut zilele acestea în şcoală o activitate inedită, prilejuită de Ziua Naţională a României. Coordonaţi de inimoasa profesoară Mihaela Velic, prin joc, cântec şi pictură, copiii au descoperit ce reprezintă ziua de 1 Decembrie şi care sunt principalele simboluri ale acesteia. Ziua naţională este o zi deosebită pentru toţi românii, mai ales pentru că ea are o semnificaţie istorică deosebită. Unirea realizată în 1918 este una din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru. Insuflarea dragostei pentru strămoşii noştri, pentru trecutul istoric, pentru realizările istorice şi culturale, precum şi pentru personalităţile pe care le-a dat acest popor, sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am abordat cu ocazia acestui eveniment. Încă de la grădiniţă copiii trebuie să afle despre istoria şi strămoşii noştri, iar Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi respect pentru: limba română, ţara noastră, poporul român, strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de neam şi ţară”, spune Mihaela Velic, organizator şi coordonator al acestui eveniment. Cadrele didactice care s-au ocupat de organizarea evenimentului spun că "performanţa nu înseamnă numai să mergi la olimpiadă cu copii foarte bine pregătiţi, ci şi să reuşesti ce am reușit noi cu copii care nu au internet acasă, care nu au posibilitățile copiilor de la oraș și pe care i-am scos din rutina zilnică grație acestor activități interesante, creative". Cum nu au avut la dispoziţie materiale sofisticate, copiii au pictat steagul tricolor pe nuci, pe ştuleţi de porumb, pe bucăţi de lemn reușind astfel să-i impresioneze pe profesori.

Iată 10 întrebări la care ar trebui să răspundă orice elev de Ziua Naţională. Materialul ne-a fost trimis de profesorii de la Şcoala Gimnazială din Mirceşti.


1) Ce înseamnă Ziua Naţională pentru un stat?

Ziua naţională reprezintă o zi de sărbătoare stabilită în mod oficial (prin lege) pentru a marca un eveniment de mare importanţă din istoria statului respectiv. Ziua naţională, alături de drapel şi imn reprezintă un simbol pentru un stat naţional.

2) Pe ce data se sărbătoreşte Ziua Naţională a României?


Ziua naţională a României se sărbătoreşte pe data de 1 decembrie.

3) Când a fost aleasă data de 1 decembrie pentru a sărbători Ziua Naţională a României?

Data de 1 decembrie a fost aleasă ca zi naţională a României în anul 1990 şi stabilită în mod oficial prin Constituţia din anul 1991.

4) De ce a fost aleasă data de 1 decembrie pentru a sărbători Ziua Naţională a României?

Pe 1 decembrie 1918, în urmă cu 94 de ani, a fost înfăptuită unirea tuturor românilor din cele trei provincii istorice:Transilvania, Moldova şi Muntenia.

5) Ce s-a întâmplat pe 1 decembrie 1918?

Pe 1 decembrie 1918 a avut loc o adunare a românilor din Transilvania, organizată la Alba Iulia, în care s-a hotărât ca Transilvania să se unească cu Regatul României. Această hotărâre este cuprinsă în documentul numit Rezoluţia de la Alba Iulia. Astfel, data de 1 decembrie 1918 a rămas un moment istoric, pentru că se îndeplinea idealul de unitate al românilor din cele trei provincii, ideal pentru care au luptat în Primul Război Mondial
(1914-1918).

6) De ce a fost aleasă cetatea Alba Iulia ca loc de desfăşurare a Adunării Naţionale din 1 decembrie 1918?


După victoria asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Șelimbăr, 18/28 octombrie 1599) Mihai Viteazu își face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreței de la episcopul Demetrius Napragy. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Pentru o perioadă (în 1600) a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. În concluzie, cetatea Alba Iulia reprezintă un loc cu semnificaţii istorice pentru români, locul pe care îl asociem cu unirea tuturor românilor şi realizarea României Mari.

7) Cine a fost primul conducător al României Mari?

Primul conducător al României Mari a fost regele Ferdinand I (1914-1927),încoronat ca rege al României Mari pe data de 15 octombrie 1922 (anul acesta s-au sărbătorit 90 de ani de la acel moment) la Alba Iulia, eveniment istoric care marca unirea tuturor românilor sub conducerea
aceluiaşi rege. De aceea, regele Ferdinand a rămas în istorie cu numele de Ferdinand I Întregitorul.

8) Care sunt cele trei simboluri naţionale ale României?

1.Drapelul (roşu, galben şi albastru)
2.Imnul (“Deşteaptă-te române”, muzica Anton Pann şi versurile Andrei Mureşanu)
3. Ziua Naţionala -1 decembrie

9) Care a fost motivul pentru care “Deşteaptă-te române “ a fost ales ca imn naţional?

Cântecul “Desteaptă-te române” a fost compus cu ocazia revoluţiei române de la 1848, având la bază poemul “Un răsunet” de Andrei Mureşanu. De-a lungul istoriei, acest cântec a fost prezent în toate momentele importante: a dat curaj soldaţilor români participanţi la Războiul de Independenţă din 1877 şi cele două războaie mondiale (1914-1918 şi 1939-1945); a fost cântat de participanţii români la Revoluţia anticommunistă din 1989.  Datorită titlului care invită la o deşteptare naţională a românilor şi momentului în care a fost compus (anul 1848, numit “primăvara popoarelor”, trezirea la luptă a popoarelor), “Deşteaptă-te Române” a devenit imnul de stat al României în anul 1990.

10) Care este semnificaţia drapelului tricolor (roşu, galben şi albastru)?

Tricolorul ca simbol al naţiunii române a apărut în secolul XIX, odată cu Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Cele trei culori desemnau principiile pentru care luptau revoluţionarii români: libertate (albastrul cerului), dreptate (galbenul ogoarelor) şi frăţie (roşul sângelui). La 22 iunie 1861, drapelul tricolor devine drapel oficial al Principatelor Unite, printr-un decret dat de Alexandru Ioan Cuza. În prezent ,drapelul tricolor este stabilit prin Constituţie ca simbol naţional al României prin articolul 12, alineatul 1:„Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”.

La finalul activităţi desfăşurate pe data de 26 noiembrie şi dedicate Zilei de 1 Decembrie, elevii au primit diplome de participare şi au fost felicitaţ de toţi cei prezenţi, printre care directorul Andrei Cosmin Seceleanu, primarul din  Vînători, Ionel Lupu, cadrele didactice din şcoală dar şi de către părinţii prezenţi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.