Ultima oră

Viile din Vîrteşcoiu au fost zdrobite de grindină

După caniculă, o vijelie a lovit Vrancea şi a adus grindina peste Vîrteşcoiu dar şi peste alte localităţi. Peste 500 de hectare de vie au fost afectate în proporţie de 80% - 90% de grindină, potrivit primelor evaluări. Urgia a ajuns şi în alte localităţi, cum ar fi la Cîrligele, dar pagubele au fost mai mici. Meteorologii spun că după perioade de caniculă poate apărea grindina, care se produce după ce picăturile de ploaie traversează straturi de aer rece.

Vijelia de ieri după amiază a afectat în cea mai mare măsură viile din Vîrteşcoiu, una dintre cele mai importante localităţi viticole din judeţ. În doar câteva minute, satele din partea de sus a comunei au fost acoperite de gheaţă de mărimea bobului de mazăre. “Grindina a bătut cam 20 de minute, după ora 17.00, iar satul cel mai afectat a fost Faroanele, dar a căzut piatra şi în satele Pietroasa şi Rîmniceanca. Sunt circa 500 – 600 de hectare care au fost lovite de grindină, în proporţie de 80% - 90%. De asemenea, grădinile au fost lovite şi nu a mai rămas nimic. Grindina a venit dinspre pădure şi a scăzut în intensitate spre Cîmpineanca. Cam la limita dinspre Cîmpineanca s-a oprit”, ne-a spus primarul Viorel Mîrza, care a fost în vii pentru a vedea cu ochii lui distrugerile. Comuna a fost acoperită cu un covor de gheaţă, ca iarna, care nu se topise în întregime nici la două ore după urgie. Nenorocirea face ca viile din Vîrteşcoiu să fi fost lovite de grindină şi în urmă cu o săptămână, pe 20 iulie, chiar de Sfântul Ilie, dar atunci pagubele estimate au fost mai mici, de 15-30%, pe o suprafaţă de 900 de hectare. Cum grindina de ieri a lovit cam în aceleaşi locuri, viile au fost, practic, compromise. “Am intrat în vii să vedem cum arată strugurii şi nu prea a mai rămas mare lucru”, a mai spus primarul comunei. Chiar ieri o comisie numită de Prefectură a venit la faţa locului pentru a evalua pagubele produse în urmă cu o săptămână, iar după nenorocirea de ieri va fi nevoie de o nouă evaluare a dezastrului lăsat în urmă de grindină.

Fenomene extreme după caniculă

Vîrteşcoiu a fost comuna cea mai afectată în timpul vijeliei de ieri, dar nu a fost singura. La Cîrligele, grindina a bătut mai ales în zona satului Dălhăuţi. Din primele estimări, circa 100 de hectare de vie au fost afectate în proporţie de 15% - 20%. “I-am anunţat pe toţi cetăţenii care au suferit pagube să ne contacteze, pentru a putea trimite o comisie la faţa locului care să verifice situaţia. În asemenea cazuri, dacă nu eşti asigurat nu este bine. A fost ca un mic uragan ce s-a întâmplat aici în zonă. Păcat de munca oamenilor”, ne-a spus Ştefan Moscu, primarul din Cîrligele. Potrivit meteorologilor, un sistem noros s-a deplasat dinspre Odobeşti spre Focşani, Vînători, Suraia. Cantităţile de precipitaţii au ajuns la 13 l/mp în doar 20 de minute în Focşani, iar la Suraia au fost chiar de 28 de l/mp în 50 de minute. Grindină a fost semnalată şi în Focşani, însă nu a fost aşa de deasă ca în podgorie. Vrancea s-a aflat sub cod galben de caniculă, nu doar pentru temperaturile ridicate din ultima perioadă, ci şi pentru disconfort termic. Potrivit procedurii, în asemenea situaţii, autorităţile locale anunţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, după care Prefectura trimite o comisie formată din specialişti la faţa locului pentru o evaluare exactă. În funcţie de constatările de la faţa locului, proprietarii de vii şi livezi ar putea fi despăgubiţi. Dacă au pagube mai mari de 30%, impozitul pe norma de venit se reduce proporţional cu pagubele suferite.

Canicula poate aduce "piatra"

Specialiştii spun că după o perioadă de căldură excesivă pot apărea fenomene extreme, cum ar fi grindina. Grindina se formează mai ales atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 °C), fiind asociată cu averse, vânt şi descărcări electrice. În România, grindina este mai frecventă în Bărăgan, Dobrogea şi sudul Moldovei şi este întotdeauna provocată de nori cumulo-nimbus. Tocmai de aceea podgoriile vrâncene au nevoie de un sistem antigrindină, care să le ferească de dezastre de acest fel. Din păcate, înfiinţarea Staţiei Antigrindină este în faza de proiect de mai mult de un deceniu din pricina lipsei de finanţare.

Dacă ar fi fost gata, Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova 2 Vrancea ar fi asigurat protecţia a peste 140 mii hectare de culturi agricole în Vrancea şi aproape 100 de mii în Galaţi. În afară de promisiunile lui Oprișan, potrivit cărora stația ar fi trebuit să fie gata de anul trecut, nu s-a întâmplat nimic. Rachetele antigrindină sunt depozitate undeva în Prahova, în așteptarea unor conducători cărora să le pese de munca oamenilor.

Viticultorii susţin că în ultimii ani grindina a bătut mult mai des în Vrancea şi din cauza tăierilor iraţionale de lemn din păduri, aşa încât localităţile viticole de la poala pădurii nu mai sunt protejate de fenomenele meteo periculoase. Cea mai grea grindină a avut 1 kilogram şi a căzut în anul 1986 în Gopalganj, Bangladesh, potrivit Wikipedia. În zona noastră a căzut grindină de mărimea oului de porumbel în urmă cu mai mulţi ani. (M. BOICU)

---