Deputatul Nica, arătat cu degetul pentru masacrarea legilor anti-corupţie
Freedom House România, Expert Forum şi Centrul Român de Politici Europene consideră că cele peste douăzeci de iniţiative legislative aflate pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pun sub semnul întrebării angajamente luate constant de statul român, din 2006 încoace, din momentul instituirii Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Potrivit semnatarilor, propunerile nu respectă angajamentele României de asigurare a calităţii şi stabilităţii cadrului legislativ anticorupţie şi de integritate. "Legislaţia actuală şi-a demonstrat eficienţa în combaterea corupţiei şi asigurarea integrităţii. Sistemul judiciar românesc dispune de legislaţia necesară corectării problemelor care apar în mod firesc. Consiliul Superior al Magistraturii are toate pârghiile necesare abordării criticilor legate de desfăşurarea procesului judiciar. Problemele sau criticile pot şi trebuie a fi rezolvate în cadrul legal şi instituţional deja existent, prin aplicarea legislaţiei actuale şi prin asumarea deplină, independentă şi transparentă a rolului pe care îl joacă fiecare instituţie în parte, în special prin acţiunea Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în luarea de poziţie a celor trei organizaţii. Pe de altă parte, este de notat lipsa de transparenţă şi precipitarea cu care Comisia juridică acţionează, prin acţiuni precum suplimentarea ad-hoc a ordinii de zi ori prin acordarea de termene vădit nerealiste – o săptămână – conducerilor CSM şi ÎCCJ pentru formularea de puncte de vedere. Vicepreşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor şi omul de bază al PSD este deputatul de Focşani Ciprian Nicolae Nica, în vreme ce preşedinte este gălăţeanul Liviu Bogdan Ciucă (PC-PLR). Din comisie mai face parte din Vrancea şi Victor Roman, deputat social-democrat ales în colegiul Adjud.
Una zicem şi alta facem
"O simplă lecturare a concluziilor şi recomandărilor ultimului Raport MCV dat publicităţii la 28 ianuarie 2015 relevă prăpastia, chiar contradicţia, dintre obiectivele pe care România şi le-a asumat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi propunerile legislative ce vizează justiţia făcute de parlamentari. În aceste condiţii, apreciem că modificările numeroase ce vizează Codul penal, Codul de procedură penală şi Statutul magistraţilor, propuse în marea lor majoritatea de parlamentari din arcul guvernamental, au drept scop diminuarea eficacităţii luptei contra corupţiei, precum şi punerea la adăpost a demnitarilor de anumite investigaţii privind conflictul de interese şi infracţiunile de serviciu", se mai arată în scrisoarea semnată de organizaţiile societăţii civile. Unul dintre principalii beneficiari ai dezincriminării conflictului de interese ar fi chiar premierul Victor Ponta. După cum se ştie, pe 8 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a respins solicitarea procurorului general de încuviinţare a începerii a urmăririi penale a premierului Ponta pentru trei infracţiuni de conflict de interese, după ce proiectul de hotărâre prin care se respinge cererea de urmărire penală a fost adoptat cu 231 voturi pentru şi 120 impotrivă. Cele trei fapte incriminate de DNA se referă la numirea succesivă a lui Dan Sova în funcţia de ministru şi pentru începerea urmăririi penale era nevoie de acceptul Camerei Deputaţilor, care s-a opus. Între timp, parlamentarii şi-au propus să dezincrimineze infracţiunea de conflict de interese. Victor Ponta este însă urmărit penal şi pentru alte fapte săvârşite ca avocat înainte de a fi premier: fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 fapte), complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. (S. VRÎNCEANU)
