Harta corupţilor locali. Câţi corupţi avem în Vrancea
Societatea Academică din România şi portalul de bună guvernare RomâniaCurată.ro au lansat ieri o aplicaţie online denumită "Harta corupţiei locale" care permite vizualizarea unei serii de informaţii referitoare la cazurile de corupţie instrumentate de către procurorii DNA. Scopul acestei hărţi este de a facilita accesul persoanelor direct interesate de activitatea DNA de a analiza din punct de vedere statistic şi nu numai problematica (anti)corupţiei, după cum spun iniţiatorii. Între 2010 şi 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie a publicat un număr de 3.125 de comunicate referitoare la condamnările definitive vizavi de cazurile instrumentate, cele mai multe (2.143) fiind pedepse cu suspendare, iar 982 cu executare. Numărul de condamnări definitive aproape că s-a dublat de la an la an. La capitolul cel mai „corupt” judeţ, lider detaşat este Bucureşti (4.71 condamnări la 10.000 de locuitori), urmat de Maramureş, Bacău, Caraş-Severin şi Giurgiu. Cele mai puţine condamnări au vizat fapte comise în Sălaj, Mehedinţi, Teleorman şi Botoşani. Vrancea se află în media clasamentului, dosarul care ne-a ridicat indicele corupţiei fiind cel care a vizat fraudarea examenului de bacalaureat din 2008.
Cea mai „coruptă” funcţie din stat
Cel mai sonor dosar de corupţie din Vrancea rămane cel în care este judecat Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea, aflat de 9 ani pe rolul instanţelor. Potrivit statisticilor prezentate în cadrul proiectului, în Vrancea au fost finalizate 39 procese (în perioada 2010-2014), 92.31% fiind condamnări cu suspendare. În 28.21% dintre cazuri au fost implicate fonduri UE. De asemenea, în 58.97% dintre cazuri condamnaţii lucrau în sectorul public şi în 15.38% aveau funcţie de conducere. Durata sentinţelor în cazul faptelor de corupţie a scăzut constant, de la o medie de 3 ani în 2010, la 2 ani şi 7 luni în 2014, fapt explicabil prin schimbarea Codului Penal. Cea mai mare pedeapsă dată de judecători într-un dosar instrumentat de DNA a fost de 16 ani cu executare pentru un caz de înşelăciune. De remarcat că cei cu functii importante în stat primesc pedepse cu executare mai mici decât cei care nu deţin o funcţie importantă. Cele mai multe condamnări ale deţinătorilor de funcţii importante au fost în 2014 (286 din 1.051 de condamnări definitive totale). La nivel local, aproape jumătate dintre condamnările persoanelor cu funcţii politice sunt rezultatul fraudelor ce implică fonduri europene. Astfel, 25 din 56 de primari, 8 din 16 viceprimari condamnaţi şi 5 din 9 consilieri locali au primit pedepse pentru fraude cu fonduri europene. Cea mai „coruptă” funcţie din stat este cea de primar, urmată de cea de viceprimar, după cum reiese din analiza condamnărilor. Harta corupţiei locale poate fi vizualizată aici:http://romaniacurata.ro/harta-coruptiei. (D.S.)