Ultima oră

Prejudiciul, timpul, Băsescu şi interpretarea legii, portiţe pentru achitarea baronului Oprişan

Ziarul de Vrancea
14 apr 2015 3294 vizualizări
In justificarea achitării baronului de Vrancea, judecătorul Lucian Bută spune că specialistul DNA nu avea calificarea necesară pentru a se pronunţa asupra prejudiciului la cele 41 de drumuri. In sentinţă a contat foarte mult faptul că nu s-a făcut o expertiză a drumurilor cât mai apropiată de anul 2004, iar instituţiile în cauză, în frunte cu Guvernul, nu s-au considerat prejudiciate. Judecătorul clujean mai spune că achiziţia Complexului Căprioara s-ar fi făcut legal. Oprişan a scăpat de două infracţiuni prin prescriere. Judecătorul a amintit în dosar şi de declaraţia fostului preşedinte Băsescu, cu privire la “starea de urgenţă la PNA” a lui Oprişan

O parte din motivarea de aproape 250 de pagini a judecătorului Lucian Bută de la Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul de corupţie în care a fost judecat social-democratul Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, a fost făcută publică. Documentul arată “portiţele” prin care magistratul clujean a decis achitarea celor cinci inculpaţi din dosarul trimis în judecată în 2006. Pentru unul dintre inculpaţi, respectiv Mircea Diaconu, fostul vicepreşedinte al CJ Vrancea, procesul a încetat în martie 2012, după decesul acestuia. Pentru restul, pe 6 februarie 2015, judecătorul Bută a decis achitarea. Împreună cu Oprişan au fost achitaţi şi ceilalţi inculpaţi din dosar, Valeria Teodorescu, fostul director al Direcţiei Economice, Ion Costeanu,  fost director al Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fostul şef al Serviciului Drumuri şi Poduri, toţi din cadrul CJ Vrancea, şi Valeriu Iacob, diriginte de şantier. Aliatul principal al inculpaţilor din dosar pare să fi fost timpul care s-a scurs în favoarea acestora. Una dintre infracţiunile pentru care a fost judecat Oprişan, respectiv infracţiunea de uz de fals, s-a prescris încă din 2012, fapt care ar fi putut prevenit dacă procesul s-ar fi judecat "cu celeritate". Instanţa reţine că fapta s-a prescris după 7 ani şi 6 luni.

Negare pe toată linia

Niciunul dintre inculpaţi nu a recunoscut comiterea vreuneia dintre infracţiunile reţinute în actul de acuzare. Legat de martorii din dosar, în motivare se reţine că au fost audiaţi 64 dintre cei 72 de inculpaţi, după ce şapte dintre ei nu au putut fi audiaţi “o parte fiind decedaţi, o parte fiind suferinzi de boli incurabile”. Probleme cu martorii au fost aproape în permanenţă, pentru unii dintre ei fiind dispuse chiar şi trei termene, cu mandate de aducere şi cu amendă. De altfel, Ziarul de Vrancea a scris la momentul unui dintre termene despre faptul că instanţa a dispus amenda maximă în cazul şefului poliţiei focşănene, Gicu Avasiloaie, pentru că nu a pus în executare un mandat de aducere.

Lipsa prejudiciului a influenţat în mod radical soluţia

Poate unul dintre cele mai interesante pasaje ale motivării este cel legat de situaţia reţinută în rechizitoriu, în sinteză ceva de genul: DNA a cam avut dreptate însă lucrurile nu au stat aşa! “Analizând probatoriul instanţa constată că, în general, situaţia de fapt reţinută de către procuror este corectă exceptând modul de interpretare a faptelor si semnificaţia juridică conferite de către acuzare”, se indică în motivare. “Înainte de a trece la analiza faptelor reţinute în sarcina fiecărui inculpat instanţa apreciază necesară clarificarea a două chestiuni care influenţează în mod fundamental soluţia. Este vorba despre legalitatea procesului, mai precis despre probaţiune şi sarcina probei şi despre un element cu repercusiuni asupra temeiniciei majorităţii acuzaţiilor, sau cel puţin asupra celor mai grave: prejudiciul”, se mai indică în partea introductivă a motivării. Legat de probe, magistratul Bută remarcă schimbarea adusă de noile coduri în materie penală: comparativ cu rolul activ al judecătorului conform codului penal vechi, după care a început judecarea dosarului, magistratul indică faptul că în noul cod, intrat în vigoare de mai puţin de doi ani, procurorul are rolul de a încerca să dovedească vinovăţia celor acuzaţi. “În lumina acestor dispoziţii instanţa urmează să analizeze în ce măsură procurorul şi-a îndeplinit obligaţia legală de a proba acuzaţiile formulate”, spune judecătorul Bută.

De la premise eronate la concluzii eronate

Prejudiciul reţinut de procuror la pct. A (Programul de pietruire a drumurilor comunale. Atribuirea programelor de execuţie) şi B (Derularea contractelor) din rechizitoriu se întemeiază pe premisa aplicabilităţii în cadrul programului de pietruire în speţă a HG nr. 557/1997, în detrimentul HG nr. 226/2003. Premisa este greşită”, se indică în motivarea judecătorului. Legat de modalitatea de finanţare şi de cea de contractare a sumelor aferente celor două programe, judecătorul clujean a opinat în motivare că premisele avute în vedere de procurorul DNA în acuzare ar fi fost greşite. Interpretarea legii de către acuzare s-ar fi făcut într-un mod nefondat. Este o altă concluzie la care a ajuns judecătorul clujean după ce a studiat rechizitoriul, concluziile din raportul de Constatare Tehnico-Ştiinţifică Financiară întocmit se specialistul Laurenţiu Hanganu. “(…) aşa cum am arătat în precedent, principalele premise ale acuzării constituie interpretări nefondate sau necompetente funcţional ale unor legi nepenale. De la premise eronate acuzarea ajunge la concluzii eronate: „toate plăţile făcute în baza acestor contracte sunt nelegale”. Prejudiciul este stabilit de către procuror prin această deducţie viciată”, a explicat în motivare  magistratul de la Cluj. Acesta spune că plăţile “pentru lucrările efectuate pe cele 41 de drumuri în cauză” care ar reprezenta prejudiciul în cauză este o premisă greşită a acuzării deoarece  “acuzarea nu a luat deloc în calcul preţul materialelor şi al execuţiei nici măcar în privinţa lucrărilor pe care ea însăşi le-a constatat ca fiind realizate (chiar parţial, de proastă calitate sau suprapuse). Modul simplist şi nediferenţiat în care a fost tratată chestiunea prejudiciului în cursul urmăririi se află în legătură cu din raportul de Constatare Tehnico-Ştiinţifică Financiară întocmit se specialistul Laurenţiu Hanganu”, se mai indică în motivare.

Specialistul DNA, făcut K.O. în rechizitoriu

Lipsa “înaltei calificări”, a fost una dintre “bilele negre“ din motivarea judecătorului. “Potrivit art. 11 al 1 din din OUG nr. 43/2002 în cadrul DNA sunt numiţi „specialişti cu înaltă calificare”. Potrivit adresei de la f. 338 vol 1 dos. inst. specialistul Laurenţiu Hanganu a absolvit Academia de Studii Economice în anul 1970. Raportul în speţă a fost finalizat în 7 martie 2006. În cursul anului 2009, deci la aproximativ 3 ani după întocmirea acestui raport, specialistul Hanganu a urmat cursuri de specializare în domeniul achiziţiilor publice organizate deun SRL. În anul 2011 s-a pensionat pentru limită de vârstă. Chiar din informaţiile furnizate de către DNA rezultă că specialistul Laurenţiu Hanganu nu a avut o „înaltă calificare”, aşa cum obligă legea”, se indică în motivarea instanţei. Magistratul motivează astfel de ce urmează să înlăture susţinerile “specialistului DNA fără înaltă calificare”. “Practic toate constatările sunt legate de această eroare, iar aceasta, la rândul ei, a fost preluată în rechizitoriu. Este de prisos menţiunea că unei persoane care a absolvit (doar) studii superioare economice în anul 1970 îi lipseşte nu numai competenţa legală pentru a răspunde la obiective juridice, dar chiar şi o minimă pregătire profesională în acest sens. Este abuzivă atribuirea calităţii de specialist şi cu atât mai mult a aceleia de specialist cu „înaltă calificare”. De aceea, instanţa, va înlătura din probaţiune răspunsurile dlui Laurenţiu Hanganu la cele 11 obiective menţionate anterior ca fiind eronate şi emise de o persoană care nu are calitatea cerută de lege”, se mai indică în motivare în care se mai concluzionează că “ raportul de constatare tehnico-ştiinţifică financiară întocmit de către specialistul Laurenţiu Hanganu nu este în măsură să dovedească în mod credibil existenţa prejudiciului”.

Părţile vătămate, ia-le de unde nu sunt părţi civile

“În sprijinul acestei constatări este şi faptul că nicio parte vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză. Într-adevăr, nici Consiliul Judeţean Vrancea, nici Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului şi nici Guvernul României nu s-au constituit părţi civile în cauză”, mai motivează magistratul clujean, lucru de altfel perfect adevărat, pe care pare să-şi fi construit raţionamentul care a condus la achitarea inculpaţilor. Dacă în cazul CJ, situaţia putea fi controlată, prin funcţia de preşedinte deţinută şi în prezent de social-democratul Oprişan, în cazul celorlalte două părţi vătămate nu se justifică lipsa de reacţie şi faptul că nu s-au constituit părţi civile aşa cum cere procedura juridică. Reamintim că potrivit procurorilor DNA, care au trimis acest dosar la instanţă în 2006, 41 de drumuri comunale au fost pietruite după ce Consiliul Judeţean a primit, în 2004, de la Ministerului Transporturilor suma de 1,9 milioane de dolari dintr-un împrumut extern. Materialul de urmărire penală indică faptul că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deşi banii au fost plătiţi de către CJ Vrancea aproape în avans. DNA a reţinut la momentul trimiterii în judecată un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), alţi circa 600.000 euro în dauna Consiliului Judeţean şi aproape 75.000 euro, sumă cu care ar fi prejudiciat bugetul Guvernului.

Expertiza în construcţii- tardivă când dosarul a ajuns la Cluj Napoca

La aproape patru ani de la momentul trimiterii în judecată şi la circa şase după momentul pietruirii drumurilor avute în vedere, judecătorul a considerat că, la nivelul anului 2010, când dosarul a ajuns pe rolul instanţei de la Cluj Napoca, o expertiză în specialitatea construcţii drumuri şi poduri era tardivă. Asta şi pentru că drumurile în cauză au fost afectate de alte intemperii în perioada 2005-2007 şi chiar şi ulterior, drumurile cu pricina au făcut obiectul unor alte programe şi finanţări. Cât priveşte starea tehnică a drumurilor, judecătorul dă vina şi pe poliţişti, care nu şi-ar fi făcut treaba cu simţ de răspundere.  “Evident că starea drumurilor trebuia constatată la faţa locului printr-o expertiză în specialitatea construcţii drumuri şi poduri şi nu în modul precar şi neprofesionist cum s-a procedat prin procese-verbale întocmite de poliţişti şi planşe foto adesea neconcludente. De mare importanţă era efectuarea expertizei în construcţii într-un interval de timp cât mai apropiat de data executării lucrărilor (anul 2004)”, arată judecătorul cu privire la modul în care DNA a coordonat ancheta.

Expertiza financiar contabilă “măsluită” a fost eliminată

Dacă expertiza tehnică nu a mai fost considerată utilă, în schimb s-a efectuat un raport de expertiză financiar – contabilă care a fost viciat după ce autoarea acestuia, expertul contabil desemnat de instanţă, Roxana Ileana Cernea (Pintea) precum şi expertul parte desemnat de preşedintele CJ Vrancea, Valentina Elena Muşuroiu, au fost arestate în ianuarie 2015. În urma unei anchete a DNA s-a aflat că cea care a realizat efectiv expertiza a fost Muşuroiu şi nu Pintea, aşa cum dispusese instanţa. Expertiza contabilă nu a scos la iveală existenţa vreunui prejudiciu, cum era de altfel şi de aşteptat. “Analizând prin prisma textelor legale menţionate situaţia ivită, în şedinţa publică din 22.01.2015, instanţa a apreciat că expertiza financiar contabilă întocmită în cauză este lipsită de eficienţă. Hotărârea de faţă nu se întemeiază pe aceasta. În aceste condiţii se pune întrebarea dacă posibilitatea stabilirii eventualului prejudiciu este actuală. Răspunsul este negativ”, se indică în motivare.


Rechizitoriu cu greşeli?

Una dintre remarcile magistratului face trimitere la o greşeală din cuprinsul rechizitoriului, cea de abuz în serviciu la adresa preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan. “Acuzarea nu precizează la care din cele trei infracţiuni se referă: abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sau abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Trecând peste caracterul suficient de grav al omisiunii şi pentru a o substitui instanţa apreciază că procurorul a dorit să se refere la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art.248 Cp 1969”, punctează magistratul în motivaea deciziei.

Complexul “Căprioara” Rucăr şi Hanul dintre Vii achiziţionate legal

În concluzie prin achiziţionarea Complexului Căprioara CJ Vrancea a dobândit la un preţ avantajos un activ patrimonial care după identificarea surselor de finanţare poate intra în circuitul public. În aceste condiţii şi susţinerile referitoare la utilizarea ineficientă a fondurilor/oportunitatea investiţiei sunt lipsite de temei”, se arată în motivare. Judecătorul conchide că şi în cazul în care achiziţia s-a făcut fără existenţa unei hotărâri a Consiliului Judeţean, în lipsa unui prejudiciu nu se poate reţine comiterea vreunei infracţiuni de către inculpatul Oprişan, în condiţiile în care magistratul întăreşte idea inexistenţei unui prejudiciu. Procesul în care este judecat Marian Oprişan va continua, în recurs, la Curtea de Apel Cluj. Primul termen a fost stabilit pe data de 29 mai. (G. SAVA)


Băsescu a intervenit în procesul Oprişan

În motivarea judecătorului Bută din dosarul Oprişan este inserată şi declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu, care a făcut referire la "starea de urgenţă a lui Oprişan la DNA", anterior declanşării urmării penale faţă de acesta, după cum reţine magistratul, situaţie pe care baronul de Vrancea a folosit-o în avantajul său. "Inculpatul OPRIŞAN MARIAN a declarat că dosarul de faţă constituie o răfuială politică începând chiar de la sesizarea Curţii de Conturi, care a fost făcută de adversarii săi politici. A mai arătat inculpatul că fostul preşedinte Traian Băsescu şi-a manifestat interesul politic pentru dosarul de faţă exprimându-se, în cursul unei declaraţii de presă din iulie 2005, că „singura stare de urgenţă a lui Marian Oprişan este la DNA” (f. 73 – 76 vol I dosar instanţă). Din înregistrarea existentă pe suportul optic depus de inculpat în vol. VI al dosarului instanţei rezultă că afirmaţia fostului Preşedinte al României este reală, cu diferenţa că acesta s-a exprimat „la PNA” şi nu „la DNA”. Instanţa nu este în măsură să confirme susţinerile inculpatului, însă este cert că afirmaţia menţionată nu a fost făcută în exercitarea vreuneia din atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui României, mai ales în condiţiile în care urmărirea penală împotriva inculpatului OPRIŞAN MARIAN a fost începută abia ulterior, la data de 5 octombrie 2005”.



Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 4

Adaugă comentariu
Marius Vecerdea, acum 3265 zile, 9 ore, 19 minute, 21 secunde
Va rog sa analizati mai bine. Specialistul Laurentiu Hanganu este din Vrancea... Asadar, prieten cu baronul, omul ar fi putut face asta INTENTIONAT ! Cum sa-i spunem in acest caz ???
gogu iliescu, acum 3270 zile, 25 minute, 28 secunde
Io nus tiu la ce to se kinue DNA sa aresteze un golan,ce naiba asik acest oprisan nu era atat de fraer s a fure sa lase urme,asadar Bingo pentru HOT! ca vrancea are asemena ******* in citeste integral
vigilentul, acum 3270 zile, 8 ore, 12 minute, 7 secunde
Daca era condamnat Oprisan cu siguranta judecatorul ar fi fost erou?Dupa cum se vede treaba justitia e buna pentru unii cind le convine....asta nu-i decit o ticalosie,
danb, acum 3270 zile, 15 ore, 41 minute, 50 secunde
Lucian Buta este un simbol al coruptiei din sistemul de justitie romanesc. Acest personaj ori este nebun, ori este extrem de corupt, ori si una si alta. Nu apare in articol dar in motivatie mai scrie citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.