INTERPOL-ul a descins la Vidra în operaţiunea “Cuibul de viespi”
Un dosar “copt” de mai bine de jumătate de an a “spart” miercuri, când poliţia daneză a demarat o amplă operaţiune denumită “Cuibul de viespi” finalizată cu reţinerea a 24 de persoane, între care şi români. “În urma cooperării poliţieneşti româno-daneze, miercuri 25 februarie a.c., poliţia daneză a desfăşurat o operaţiune de amploare cu denumirea ”Cuibul de viespi”, pentru destructurarea unei reţele infracţionale ai cărei membri sunt bănuiţi de săvârşirea infracţiunilor de trafic de fiinţe umane, fals şi înşelăciune. Operaţiunea s-a finalizat în cursul serii de ieri cu reţinerea a 21 cetăţeni români, 2 danezi şi un cetăţean sirian”, se arată în comunicatul de presă al MAI. Descinderile de miercuri au avut loc pe insulele Zealand, Lolland şi Falster, din apropiere de capitala Copenhaga. Printre suspecţi se află un avocat şi un contabil danezi. Din informaţiile obţinute de Ziarul de Vrancea, 12 persoane din comuna Vidra, în special din satul Cucuieţi, au fost audiate ieri de către lucrători de la Crimă Organizată Arad, în calitate de victime ale reţelei infracţionale. Audierile de la Vidra nu sunt însă întâmplătoare, mai ales că există informaţii conform cărora, cel puţin trei persoane din Cucuieţi ar fi fost implicate activ în traficarea victimelor cu scopul de a le înşela. Pe surse, este posibil ca una dintre acestea să fi fost reţinută în Danemarca. Poliţiştii au dorit să afle în ce condiţii au fost recrutate persoanele pentru a merge în Danemarca şi de către cine. “În urma cercetărilor s-a stabilit că membrii reţelei se foloseau de identităţile persoanelor traficate pentru a obţine sume însemnate de bani prin înşelarea autorităţilor daneze, a unor bănci, instituţii de credit şi magazine”, se mai arată în comunicatul MAI.
“Credit cu buletinul” în Danemarca
Conform surselor noastre, persoanele erau chemate în Danemarca sub pretextul angajării pe un post retribuit cu circa 1.200-1.300 euro. Persoana primea actele de rezidenţă temporară, cele de angajare, şi “stătea pe cameră”, neavând de fapt altă “obligaţie” decât aceea a contractării unor credite pentru bunuri, de obicei telefoane, electronice şi electrocasnice de valori ridicate, prin metoda cunoscută drept “credit cu buletinul”. Bunurile erau luate pe numele victimelor de persoanele care constituiau grupul infracţional, acestea fiind valorificate apoi pe piaţa “neagră”. Liderii reţelei erau români, iar poliţia daneză suspectează că peste 300 de persoane le-au căzut victime, aceştia folosindu-le identităţile pentru a comite fraude. „Suspectăm că pentru fiecare persoană exploatată, ei obţineau cam 180.000 de coroane (24.000 de euro). Şi dacă au fost 300 de oameni în acest sistem, vorbim despre 54 de milioane de coroane (7,2 milioane euro)”, a declarat Karl Erik Agerbro, purtător de cuvânt al poliţiei, citat de Ritzau. Conform surselor noastre, unele dintre victime ar fi făcut în Danemarca şi firme care ar fi fost folosite de infractorii români. “Colaborarea poliţienească bilaterală în acest caz a început în anul 2014, prin realizarea schimbului de date şi informaţii operative prin Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, INTERPOL şi Europol, cu sprijinul ataşatului de afaceri interne al Ministerului Afacerilor Interne şi al ofiţerului specialist suport operativ român. Desfăşurarea de investigaţii în Danemarca şi România au facilitat identificarea a 71 de cetăţeni români care au fost victime ale reţelei de infractori. Victimele vor beneficia de sprijinul autorităţilor daneze şi române pentru a fi repatriate”, se mai arată în comunicatul MAI. (G. SAVA)