Terra - Trecut, Prezent şi Viitor Care va fi viitorul Planetei Pământ, la ce să ne aşteptăm?
În acest caz să începem cu începutul.
Cum s-a format universul. Ipoteză.
Terra, Planeta Pământ, este una din sutele de mii de planete din Univers. Se ştie că Universul reprezintă materia, timpul, energia şi spaţiul şi a luat naştere cu 13-14 miliarde de ani în urmă prin Marea Explozie Big Bang. Universul este în expansiune continuă. Nu are centru sau margine.
La început, Universul era mic, fierbinte şi dens. Într-o nanosecundă a atins un diametru de sute de milioane de kilometri şi o temperatură de zeci de trilioane de grade Kelvin. La o microsecundă după explozie, s-a răcit suficient pentru a se forma cantităţi imense de protoni şi neutroni. Majoritatea protonilor urmau să devină nuclee ai unor atomi de hidrogen, iar prin coliziunile dintre protoni şi neutroni s-au format neclee de heliu, litiu şi beriliu. Abia după 300.000 de ani, când temperatura a scăzut la 3.000 grade K, protonii şi alte nuclee au început să capteze electronii şi să formeze hidrogen şi heliu. Cu timpul, gravitaţia începe să provoace acumularea atomilor de gaz şi, de-a lungul a sute de milioane de ani, s-au format fâşii lungi şi înguste de nori de hidrogen şi heliu în rotaţie.
La 500 milioane de ani după Bing Bang, fâşiile au început să se grupeze şi să formeze primele galaxii. Concentrarea materiei în interiorul galaxiilor a dus la naşterea primelor stele. Când nucleele de hidrogen din centrul stelelor au început să fuzioneze şi să creeze heliu au început să se producă energie, inclusiv căldură şi lumină.
În felul acesta au luat naştere circa 100 miliarde de galaxii printre care şi galaxia noastră. Calea Lactee, care are în jur de 100 de miliarde de stele.
Calea Lactee şi sistemul nostru solar
Calea Lactee a luat naştere cu 10-11 miliarde de ani în urmă. În cadrul galaxiei Calea Lactee se situează sistemul solar alcătuit din Soare şi obiecte care gravitează în jurul lui: planete, sateliţi, asteroizi, comete. Se crede că întregul sistem solar s-a format acum 4,56 miliarde de ani dintr-un nor de gaze care se rotea. Mai întâi, nebuloasa de gaze şi praf s-a condensat sub forma unui disc în rotaţie. Centrul discului s-a ciocnit şi prin acreţie (fenomen fizic prin care un corp ceresc captează materie din spațiul cosmic - n.r.) au format planetele.
Soarele este o sferă imensă de gaze incandescente, cu un diametru de 1,4 milioane km. În centru, hidrogenul este transformat în heliu prin fuziune, proces care produce cantităţi imense de energie ce se deplasează către exterior, prin radiaţie şi convecţie până la fotosferă. Temperatura, în centrul soarelui, este extrem de mare,15.000 de grade Kelvin, iar la suprafată de 6.000 grade K.
Sistemul solar are un diametru total de 15 mii de miliarde km, iar regiunea în care se află Soarele şi planetele, 12 miliarde km. Planetele din sistemul solar se prezintă astfel, în funcţie de apropierea de Soare.
Denumirea Planetei Diametru Km. Dist. Medie pana la Soare mil. Km. Temperatura la Suprafaţa, gr.C Perioada de Revoluţie
Centura de planete telurice
Mercur 4875 57,9 -180 la A440 88 zile
Venus 12104 108,2 A480 224,7 zile
Pamant 12756 149,6 -70 la A55 365,26 zile
Marte 6780 227,9 -120 la A25 687 zile
Centura de planete externe gazoase , gigant
Jupiter 142984 778,3 -110 11,86 ani
Saturn 120536 1431 -140 29,37 ani
Uranus 51118 2877 -200 84,1 ani
Neptun 49528 4498 -200 164,9 ani
Pluto 2304 5915 -230 248,6 ani
În afară de planete, în sistemul solar se află miliarde de corpuri mici rămase de la formarea sistemului şi anume:
-Asteroizii sunt obiecte de rocă cu diametru de la sute de metri la sute de kilometri. Majoritatea acestora gravitează în jurul Soarelui şi se găsesc între centurile de planete, iar unele se deplasează în apropierea Pământului.
-Cometele sunt bucăţi de gheaţă, gaz îngheţat şi parţial din rocă şi au diametre de câţiva kilometri.
-Meteoriţii sunt corpuri mai mici, resturi de asteroizi sfărâmaţi şi praf de cometă. Când ajung în atmosfera terestră ard şi se transformă în meteoriţi.
Când va dispărea viaţa pe Terra?
Urmele impactului unui meteorit cu pămantul în deşertul Arizona
Şi acum să răspundem la întrebarea „ când va muri Terra sau când va dispărea viaţa pe Terra? „ Acest fenomen se va putea întampla pe două căi şi anume: prin impact cu un corp ceresc sau prin acţiuni necontrolate ale omului.
A. Impactul corpurilor cereşti cu Terra
Dintre toate corpurile cereşti, Soarele are cea mai profundă influenţă asupra Pământului. Cele mai evidente efecte sunt: alternanţa între zi şi noapte şi succesiunea anotimpurilor. Majoritatea fenomenelor de viaţă terestră depind de energia solară, iar încălzirea atmosferei, oceanelor şi uscatului determină sistemul climatic global. Aceasta este situaţia în prezent, dar în viitor?
- Explozia stelei cu masa cea mai mare din Calea Lactee Eta
Carinae este un alt pericol care ameninţă Pământul în următorii 10 mii ani. Aceasta este de 100 de ori mai mare decât Soarele şi de milioane de ori mai strălucitoare. În prezent steaua a intrat în ultimul stadiu al existenţei sale. Când aceasta va deveni o supernovă va periclita planeta noastră datorită razelor X, radiaţilor gama şi ultraviolete.
- Impacturi meteoritice:
Pământul este lovit cu regularitate de mici corpuri din spaţiu. Până în prezent a fost lovit de circa 130 de mii meteoriţi suficient de mari pentru a produce cratere de peste un km şi pagube catastrofale. Până în prezent s-au identificat peste 160 locuri de impact.
Să exemplificăm câteva:
-Impactul de la Chicxulub din Peninsula Yucatan din Mexic, care a avut loc cu 65 milioane ani în urmă. Aici a căzut o cometă sau un asteroid cu un diametru de 10 km, iar craterul actual este de 300 de km. În momentul impactului o cantitate uriaşă de roci carbonate au explodat în atmosferă. În cădere, rocile incendiate au provocat incendii pe toată planeta. Valurile seismice uriaşe s-au propagat în oceane cu înălţimi de 5.000 m. Catastrofa s-a soldat cu dispariţia dinozaurilor şi a două treimi din speciile animale de pe Pământ.
-Impactul de la Vredefort, la sud de Johanesburg- Africa de Sud. Obiectul a avut un diametru de 10 km, iar craterul actual este 300 km.
-Impactul la nord de Sudburry- S.U.A. A avut o profunzime de 20 de km, iar craterul actual are 200 km. Din crater se scot zilnic peste 1000 tone minereu de nichel şi cupru
-Impactul de la Kara, lândă ţărmul Mării Kara Rusia, are un crater de 120 km. Impactul a avut unele caracteristici ale celui de la Chicxulub prin aceia că praful de argilă proiectat în atmosferă ( K-T) a dus la obturarea razelor solare, răcirea globală şi dispariţia dinozaurilor.
-Impactul din Deşertul Arizona- Meteor Crater, este cel mai renumit crater al planetei, Meteoritul a avut circa 300 de mii tone şi a avut o forţă echivalentă cu 20 milioane tone TNT.
-Cel mai recent impact este cel de la Tunguska, la nord de Lacul Baical- Rusia din 1908, care reprezintă unul din marile mistere ale pământului. La 30 iunie 1908 a apărut o minge de foc urmată de o coadă luminoasă şi lungă de 800 km. Obiectul a explodat la o înăţime de 7-8 km. Explozia a fost auzită până la Londra, iar unda de şoc a făcut înconjurul Terrei de două ori. S-a distrus vegetaţia pe 200 mii ha. Interpretările ulterioare au fost diferite. Unii oameni de ştiinţă au crezut că a fost vorba de o gaură neagră, alţii de o bucată de antimaterie. Astăzi este convingerea că a fost o cometă sau un asteroid, cu un diametru de 60 m şi o foţă de 1.000 de ori mai mare ca bomba de la Hiroshima. Ne oprim aici cu exemple de impacturi.
Pericolele care ne pot distruge planeta: meteoriţii şi încălzirea globală
Pentru a intui ceea ce se va întâmpla în viitor cu planeta noastră trebuie să ţinem seama de următoarele date: aproximativ 200 de obiecte cu diametrul de peste un km intersectează orbita terestră şi orice impact poate distruge un sfert din omenire.
La acestea se mai adaugă circa 10 mii de obiecte în mărimi de 500 m, circa 300 mii cu diametru de 100 m şi peste 150 milioane de asteroizi sau comete cu diametru de 10 m.
Specialiştii în domeniu au stabilit şi frecvenţa impacturilor şi anume:
-meteoriţi de mărimea unui bob de mazăre, 10 impacturi pe secundă;
-cei de mărimea unei alune, un impact pe secundă;
cei de mărimea unei mingi de fotbal, un impact pe lună;
-fragmente de 50 m care pot devasta la un impact o zonă de 20 mii de km pătraţi: un impact la 100 de ani:
-un asteroid de 1 km, un impact la 100 de mii de ani
-un asteroid de 2km, un impact la 500 mii ani.
În afară de contactul cu corpuri extratereste, Planeta Pamânt a suferit enorm de mult din cauza glaciaţiunilor.
Acestea au apărut începând de acum 900.000 ani şi atât glaciaţiunile cât şi interglaciaţiunile au durat până acum 12 mii de ani.
Durata glaciaţiunilor şi interglaciaţiaunilor a fost următoarea:
-Gunz 200 mii ani
-Mindel 300 de mii de ani,
-Riss cu 180.000 mii de ani
-Würm care s-a încheiat cu 10 mii ani înaintea erei noastre şi a
durat 70 de mii de ani.
Ce va aduce viitorul în acest sens e greu de spus. Se preconizează ca în următorii 50 de ani să se producă o răcire exagerată a planetei.
B. Deteriorarea vieţii pe pământ în viitor prin acţiuni necontrolate ale omului:
Se vorbeşte mereu de fenomenul de încălzire globală, fenomen ce a luat amploare în ultimele decenii.
În acest sens trebuie să reamintim că în iarna dintre 2006 şi 2007, în România s-a înregistrat temperatura medie cea ma ridicată din ultimii 100 de ani.
Efectele încălzirii globale se resimt la nivelul întregii planete. Câteva exemple sunt necesare şi anume:
- Secarea marilor fluvii folosite la irigaţii, ca de exemplu Mississipi,
Colorado, Nil, Gange, etc.
- Creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, prin dilatare şi prin
surplusul de apă prin topirea gheţarilor având ca efect inundarea litoralurilor şi a albiilor văilor. Se preconizează ca în secolul viitor nivelul mărilor şi oceanelor să crească cu aproximativ 2 m. Ce va face în acest caz Olanda, Veneţia, etc?
- Încălzirea mărilor şi ocenelor va duce la evaporări exagerate care
vor provoca inundaţii şi ploi torenţiale, etc.
- Extinderea deşerturilor, deşerturi care au depăşit peste 2 miliarde de ha şi se mai extind anual cu 10-40 km în toate direcţiile, diminuând terenurile agricole.
- Încălzirea solurilor care duce la pierderea recoltei şi producerea
incendiilor de păduri.
În acest sens dăm ca exemplu anul 2008 când în California s-au produs 1.800 de incendii, devastând 241.000 ha de pădure, etc.
Încălzirea globală se datorează în cea mai mare parte activităţii umane prin eliberearea de dioxid de carbon prin arderea conbustibilului fosil. Deci creşterea exagerată de CO2 se datorează în mare parte industrializării, urbanizării, dezvoltării mijloacelor de transport aerian şi terestru, etc. Aceste activităţi nu pot fi oprite.
De ce trebuie să protejăm pădurile
Dar cine poate contribui la reducerea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă? Răspunsul este simplu şi sigur. Pădurea! Pădurea ca să trăiască are nevoie de apă şi CO2 pe care le consumă în procesul de fotosinteză. De exemplu, la nivelul anului 1980, când la nivel mondial se găseau 4,2 miliarde ha de păduri, se aprecia că pădurile consumau 25 miliarde de tone de CO2. Astăzi pădurile mondiale nu mai sunt cele din 1980 şi ce e mai alarmant, se apreciază că pădurile mondiale dispar în ritm de 200 milioane de ha pe deceniu.
În România situaţia este destul de catastrofală, deşi se afirmă că pădurile nu se diminuează ca suprafaţă. Este adevărat că suprafaţa se menţine, dar dispar arborii, rămânând suprafeţe cu tufărişuri. Recordul exploatării masei lemnoase s-a realizat în 2012 şi anume 19 milioane mc, faţă de 1990, când s-a extras 16,64 milioane mc. În prezent, România este pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte exportul de produse lemnoase. Din publicaţiile recente, reiese că în anul 2002, România a exportat 1,98 milioane mc produse lemnoase, iar în 2011 să atingă recordul de 4, 964 milioane mc.
Care este situaţia în 2014?
Aşadar, previziunile îngrozitoare despre schimbările climatice în sens negativ, în următoarele decenii, sunt reale şi se datorează activităţii umane şi nu a implicaţiilor din univers.
Ing. Neculai Bogdan
Sursa bibliografică - Terra - enciclopedia completă a planetei noastre - Editura RA O, apărută sub egida Smithsonian Institution.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
comisu alexandru ionut , acum 3309 zile, 6 ore, 51 minute, 14 secunde
icas, acum 3465 zile, 12 ore, 51 minute, 46 secunde 
