VIDEO!!! Mărmureanu ne linişteşte: Cutremurul cel mare se amână până la sfârşitul secolului
Tot s-a vorbit de un cutremur mare care să ne lovească în aceşti ani, ba chiar că va avea intensitatea de şapte grade pe scara Richter. S-ar părea că nu va fi prea curând. Zona seismică Vrancea este o zonă specială, diferită de toate celelalte de pe glob. La noi se produc mişcări tectonice la mare adâncime, cu o anumită specificitate, care se resimt pe o suprafaţă foarte mare. De aceea, nu trebuie să ne îngrijoreze faptul că, în ultimul an, s-au înregistrat mai multe cutremure decât eram obişnuiţi până acum. Specialiştii spun că nu există aparate care să măsoare la o adâncime mai mare. Cel mai mare foraj din lume s-a reuşit în Rusia, dar are doar 9 km lungime. „Eu am spus clar că ne paşte un cutremur de mare adâncime, ori cutremurele de mare adâncime nu au această vârstă de 37 de ani. Este vorba de 64 de ani, de 102 ani sau, cine ştie, 200 de ani. Este varianta unui cutremur foarte puternic către sfarşitul secolului, dar poate să fie şi la 64 de ani, înseamnă 2040-2060”, spune prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pămantului. Un cutremur mare nu ar produce, automat, pagube materiale însemnate şi pierderi de vieţi omeneşti. Profesorul Mărmureanu susţine că România este bine dotată iar imobilele construite începând cu anii 60-70 nu prezintă risc de prăbuşire. Doar clădirile vechi ar fi în pericol în cazul unui cutremur de peste 7 grade. „Pot să vă spun că nu vor cădea blocurile, chiar cele construite după 1962 încoace. Vor cădea cele vechi, gândiţi-vă că în Bucureşti sunt clădiri de sec XVI-XVII-XVIII, sunt obosite”, a încheiat Gheorghe Mărmureanu.
Prefectul Kanty şi casele din stuf
În opinia prefectului judeţului Vrancea, Cătălin Popescu, avem şanse să scăpăm dacă ne construim case din stuf, în principiu din materiale uşoare. „Un cetăţean aflat într-o locuinţă, cu cât este construită din materiale mai uşoare, pericolul la care este supus este mai mic. Deci, construcţiile din lemn, plastic sunt cele care asigură o şansă ca cetăţeanul respectiv să scape cu viaţă, oricum nu betonul”, a explicat Cătălin Kanty Popescu. Cetăţenii se gândesc cu groază la un cutremur de mare magnitudine, dar iau în glumă un astfel de cataclism. „Unde mă prinde, stau în tocul uşii. Altceva nu am ce să fac”, spune o adjudeancă. „Dacă au fost atâtea cutremure mici, şi-a mai dat drumul din intensitate”, a completat o altă femeie. Numai de la începutul anului, în zona Vrancea, s-au produs aproape 80 de cutremure, dintre care zece cu magnitudinea cuprinsă între 4 şi 5 grade pe scara Richter. Un cutremur de mare magnitudine produs în zona seismică Vrancea se va resimţi, în primul rând, în sudul Moldovei, în Muntenia, dar şi în Ucraina şi Republica Moldova. Conform studiilor istorice şi de specialitate, în ultimii 300 de ani, în zona Vrancea s-au înregistrat şase cutremure cu magnitudine cuprinsă între 7,1 şi 7,9 pe scara Richter, care s-au soldat cu pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. (Aurelian IVAN)
