Ultima oră

Tinerii din Năruja reînvie în prima zi de Paşti tradiţii uitate ale locului

Ziarul de Vrancea
18 apr 2014 3134 vizualizări
Flăcăii şi tinerele din sat reconstituie, la Căminul Cultural, vălăritul, hora cu scranciob şi surăţia În fiecare an de Sfanta Înviere a Mantuitorului, comunitatea din Năruja, la iniţiativa Adrianei Bratie, soţia preotului din sat şi directorul Căminului Cultural, reînvie tradiţiile de odinioară. Vălăritul, hora cu scranciob sau surăţia sunt obiceiuri care se practicau odinioară în a doua zi de Paşti.

În prezent aceste obiceiuri sunt reconstituite de Adriana Bratie, împreună cu tinerii satului, la Căminul Cultural în prima zi a acestei mari sărbători religioase. Şi în acest an tinerii se reunesc în jurul orei  13,00 la Căminul Cultural, după a doua Înviere, pentru a se bucura de frumoasele obiceiuri. Cele trei obiceiuri, practicate în aceeaşi zi, cu sute de ani în urmă, sunt legate între ele, curgand unul după altul într-o înşiruire cu semnificaţii deosebite. Începutul îl dau tinerii satului numai buni de însurătoare care pornesc spre casa celui mai vrednic dintre ei. Ajunşi la biserica din sat flăcăii primesc binecuvantarea preotului care “le dă zlobozenie pentru a umbla cu vălăritul, povăţuindu-i în acelaşi timp, de a fi liniştiţi, cuviincioşi şi respectuoşi cu cei în varstă”, după cum arată localnicul Simion Harnea în cartea “Datinile şi obiceiurile noastre de la Sărbătorile Paştelor”, 1931. Preotul încredinţează vătafului o năframă albă, care este pusă într-o prăjină şi purtată apoi de vălari din casă în casă. Tinerii vălari primesc de la gazde ouă roşii, cozonac, pască şi vin. Acest obicei avea o însemnătate deosebită pentru flăcăii de însurătoare şi fetele de măritat din sat, acestea din urmă ascunzandu-se la auzul tobei, care-i însoţea pe vălari. Părinţii fetelor deschideau porţile gospodăriei pentru vălari care căutau fetele pe care le jucau apoi. După ce terminau de umblat pe la casele tinerelor, flăcăii se adunau la casa unuia, ospătau şi apoi plecau la horă.

Hora cu scranciob şi surăţia, obiceiuri dedicate tinerelor

“Hora cu scranciob”, sau “scranciobul” ori “dulapul” cum mai era denumit, consta de fapt în datul în leagăn al tinerelor domnişoare. Bătranii îşi amintesc că flăcăii şi fetele îmbrăcau în această zi cele mai frumoase cămăşi pe care coseau peste iarnă, iar fetele îi strecurau tanărului pe care îI îndrăgeau un ou roşu în buzunar. Surăţia este un alt obicei al acestei sărbători. Fetele tinere se adunau în casa uneia dintre ele şi se prindeau surate. Aduceau cu ele ouă roşii, pască şi  cate o “pupăză” (painică lucrată în formă de pasăre), iar după ce făceau schimb de ouă încondeiate, colăcei şi ştergare brodate, fetele se prindeau “surate până la moarte”, promiţandu-şi să nu se duşmănească şi să nu-şi fure, una alteia, iubitul. Surăţia a vea rolul de a crea o legătură puternică între fetele de aceeaşi varstă. Originile acestor obiceiuri nu se cunosc, dar tinerii din Năruja îşi dau întalnire în fiecare an, în prima zi de Paşti, pentru a recrea farmecul lor. La eveniment sunt invitaţi toţi cei care apreciază tradiţiile noastre populare. “Aceste obiceiuri se practicau în a doua zi de Paşti, dar noi am decis să ne dăm întalnire diminică, deoarece luni mulţi pleacă în vizită la naşi sau la rude şi nu mai pot participa la activitatea noastră”, a precizat bibliotecara Adriana Bratie. Aşadar, dacă aveţi drum în zona Nărujei nu ezitaţi să participaţi la reînvierea acestor obiceiuri, pentru că veţi trăi momente greu de uitat. (M. VLĂDESCU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.