Șefii PNL Vrancea își „ling rănile” după Congres, lăudându-se cu investițiile din județ cuprinse în PNRR, aprobat ieri de CE
Investițiile aprobate deja prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care au legătură cu județul Vrancea ar fi autostrada A7: Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani în lungime de 319 km și de prezența noului Spital de Urgență de la Focșani pe lista de investiții în Sănătate din care vor fi selectate cele 25 de unități medicale care vor fi construite de la zero sau vor primi doar echipamente noi prin Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat luni, 27 septembrie 2021 de Comisia Europeană.
Citiți spre comparație în acest articol și lista proiectelor de investiții din Vrancea pentru care în primăvara acestui an aceiași lideri politici susțineau că fac demersuri să fie cuprinse în PNRR.
Comisia Europeană a aprobat luni, 27 septembrie 2021, Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 11 criterii de evaluare. Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția „verde” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul.
Deocamdată, în legăură cu investițiile care privesc direct județul Vrancea, este cert că prin PNRR este aprobată finanțarea autostrăzii A7: Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, în lungime de 319 km. Tot sigur este și faptul că noul Spital de Urgență de la Focșani se află pe lista de investiții în Sănătate din care vor fi selectate cele 25 de unități medicale care vor fi construite de la zero sau vor primi doar echipamente noi prin Planul Național de Redresare și Reziliență aprobat astăzi de Comisia Europeană.
Potrivit PNRR - domeniul Sănătate, pe lista de posibile spitale noi sau unități care vor fi dotate cu echipamente se află 49 de unități. Între acestea este menționat și noul spital de urgență de la Focșani, a cărui documentație se află deja într-un stadiu avansat.
Selecția va fi făcută de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate (ANDIS), instituția care va trebui creată și care va avea rolul de a prioritiza investițiile în domeniul sanitar.
Toate aceste informații au fost distribuite luni, 27 septembrie 2021, pe Facebook, atât de PNL Vrancea, cât și de președintele CJ Catalin Toma, senatorul PNL de Vrancea Raluca Ioan sau deputatul PNL de Vrancea Ion ȘTEFAN. Informațiile distribuite sunt însoțite de următoarele două fotografii:
Reamintim pentru ce alte proiecte din județul Vrancea, în afară de Autostrada Moldovei A7 și de noul spital județean Focșani, susțineau aceiași fruntași liberali, în luna martie 2021, că fac demersuri, să fie cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Era atunci vorba despre următoarele investiții:
- Înființarea unei noi rețele de gaze naturale pe direcția Ghergheasa (Buzău) - Focșani, care ar permite dublarea numărului de gospodării din Vrancea racordate la sistemul de alimentare cu gaze
- Canalul Siret - Bărăgan
- Drumul expres Focșani - Brăilă
- Refacerea Pieței Moldovei din Focșani
- Construirea unei săli de sport polivalente la Focșani
- Construirea unui Parc Industrial în județul Vrancea
- Refacerea căii ferate Odobești-Munții Vrancei pentru valorificare în scop turistic (pe care-ar urma să circule trenul cu ”Mocănița”)
- Construirea unei piste de biciclete până în munții Vrancei pe un traseu separat de cel rutier
- Construirea unei zone de agrement de tip „aqualand” pe traseul drumului spre Suraia
- Proiectul iluminatului inteligent al drumurulor județene din Vrancea
Este desigur posibil ca o parte din aceste investiții din Vrancea să fie luate în calcul pentru finanțare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), într-o eventuală cotă care ar urma să fie destinată investițiilor propuse de autoritățile locale, despre care se discuta la un moment dat.
Citiți și precizările după aprobarea PNRR făcute pe contul său de facebook de către deputatul PNL de Vrancea Ionel Dancă:
„Despre «aprobarea» PNRR și festivismul unui eșec anticipat sau despre tonele de reforme trimise la Bruxelles pe bicicletă de Cristian Ghinea, sub privirea impasibilă a unui Prim-ministru deconectat de la problemele guvernării României. Pe scurt, «aprobarea PNRR» este o varză de Bruxelles a la Cluj.
Eu sunt dator cetățenilor din județul Vrancea care m-au votat și în cele ce urmează voi scrie ceea ce aș fi spus astăzi în interiorul Partidului Național Liberal, la prima reuniune a noului Birou de conducere al PNL, dacă făceam parte sau dacă aș fi fost invitat.
Cum nu am fost invitat, voi spune public de ce cred că aprobarea PNRR, cu o întârziere nepermisă și nejustificată, nu respectă Programul de guvernare PNL 2021 - 2024, realizat în perioada Guvernului PNL condus de Ludovic Orban.
În campania pentru alegerile parlamentare din 2020, în care am primit încrederea vrâncenilor pentru a susține proiectele de dezvoltare ale județului Vrancea și ale Moldovei, am promis că prin PNRR vor fi finanțate câteva obiective majore pentru dezvoltarea județului Vrancea și a Moldovei: Autostrada Moldovei A7, noul spital județean de la Vrancea, înființarea de rețele de distribuție a gazelor naturale, dezvoltarea infrastructurii de irigații și parcuri industriale în Vrancea.
Să le luăm pe rând!
În primul rând, cum a spus și colega mea, Violeta Alexandru, nu înțeleg ce înseamnă că PNRR ”a primit undă verde” de la Bruxelles, expresie repetată insistent, ca după un punctaj de comunicare prestabilit, atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de președintele Klaus Iohannis, în timp ce Prim-minstrul Florin Citu a vorbit întruna despre ”semnarea PNRR”, ceea ce nu s-a întâmplat...
Presupun că, în traducerea de la Bruxelles, ”a primit undă verde” înseamnă ”aprobarea unei evaluări pozitive” a Planului propus de România dar, încă, nu s-a semnat nimic...
În al doilea rând, în spiritul opoziției constructive în interiorul PNL, pe care am anunțat-o deja, salut includerea în PNRR a două obiective majore pentru Vrancea și Moldova, pentru care m-am luptat alături de colegii mei Cătălin Toma și Ion Ștefan, respectiv Autostrada Moldovei A7 și noul spital de la Vrancea.
Aici, însă, trebuie să spun clar că includerea investițiilor în autostrăzi nu este nicicum vreun merit al colegilor din USRPLUS.
Așa cum știu eu că s-au purtat discuțiile la Bruxelles, includerea A7 în PNRR este exclusiv meritul PNL și al președintelui României Klaus Iohannis, prin Comisarul European al României, Adina Vălean, și al președintelui PNL, Ludovic Orban, prin influența făcută la Bruxelles de europarlamentarii noștri, cu Siegfried Mureșan în primul rând al deciziilor din Parlamentul European privind Mecanismul European de Reziliență.
În ceea ce privește noul spital județean de la Vrancea, aici lucrurile sunt mult mai complicate. Personal, am inclus proiectul noului spital județean de la Vrancea în Programul de guvernare PNL 2021-2024, realizat sub mandatul de președinte PNL al lui Ludovic Orban.
Ceea ce a urmat... este mult de scris pentru o simplă postare pe Facebook. Cu toate acestea, important este că în final este pe lista de investiții PNRR aprobată de Comisia Europeană și asta s-a întâmplat doar prin presiunea făcută alături de colegii Catalin Toma, Ion Stefan, Raluca Ioan și cu sprijinul asumat al președintelui PNL, Ludovic Orban.
Despre noul spital județean de la Vrancea, vreau doar să mai spun că nu a fost deloc ușor și, din păcate, colegii din USR-PLUS, începând cu Vlad Voiculescu și ulterior, Ioana MIhailă, s-au opus cât au putut acestui proiect, inclusiv cu aluzii de genul că oamenii de la Vrancea sunt destul de ”energizați” pentru a mai avea nevoie de un nou spital!
Mă opresc aici și din bun simț nu vreau să relatez mai departe discuțiile avute cu ei pe acest subiect... în care, doar datorită președintelui Ludovic Orban, proiectul nostru a continuat să fie analizat și evaluat.
Și mai spun un lucru despre finanțarea construcției de spitale noi prin PNRR, un lucru care nu a fost aprobat în ședințele Coaliției de guvernare și care văd că există în continuare în angajamentele asumate de Cristian Ghinea si Florin Citu la Bruxelles, respectiv, înființarea unei Agenții pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Sănătate.
Oricât ne-am opus, împreună cu Ludovic Orban, în ședințele Coaliției acestei idei, avansată prima dată de Vlad Voiculescu și ulterior susținută de Ioana Mihăila, impasivitatea Premierului Florin Cîțu la aceste discuții a dus la acceptarea acestei propuneri centraliste și birocractice care riscă să întârzie și chiar să blocheze realizarea investițiilor în infrastuctura de sănătate de către autoritățile locale.
În ceea ce privește celelalte obiective asumate de noi pentru Vrancea, Moldova și regiunea Sud-Est a României, respectiv, finanțarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale, dezvoltarea infrastructurii de irigații și construirea de parcuri industriale, iarăși, sunt multe de spus pentru o singură postare... și totuși!
Finanțarea distribuției de gaze naturale prin PNRR a fost capturată de un grup de interese regional, în frunte cu ministrul Energiei din județul Mehedinți, doar pentru regiunea Oltenia, fără aprobarea liderilor în ședințele Coaliției de guvernare, în condițiile în care acest obiectiv a fost asumat la nivel național de tot Partidul Național Liberal.
Apoi, dezvoltarea infrastructurii de irigații, inclusiv continuarea lucrărilor la Canalul Siret - Bărăgan, o spun direct, din discuțiile la care am luat parte, a fost sabotată de la cel mai înalt nivel al României, de premierul Florin Cîțu și de miniștrii USRPLUS. Și chiar nu înțeleg de ce, în condițiile în care colegul nostru, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, avea pregatită o justificare tehnică a acestui proiect astfel încât să demonstreze Comisiei Europene că aceste investiții nu dăunează semnificativ mediului.
Din păcate, când venea vorba de infrastructura de irigații, colegul nostru, Adrian Oros, nu a fost ascultat de Prim-ministrul Florin Cițu și a fost ignorat dacă nu chiar umilit de ministrul Crisian Ghinea în discuțiile de la Bruxelles.
În fine, investițiile în parcurile industriale și finanțările promise pentru reziliența mediului de afaceri au fost abandonate complet, fiind atribuite direct către bănci și fonduri de investiții europene, cu comisioane dezavantajoase pentru statul român și pentru antreprenorii autohtoni.
Nu am înțeles și nu înțeleg de ce trebuie să plătim comisioane de peste 6% unor instituții financiare europene pentru finanțarea unor credite pentru antreprenorii români prin intermediul sistemului bancar local, în condițiile în care, în timpul Guvernului PNL condus de Ludovic Orban, am aplicat aceleași scheme de finanțare pentru IMM-uri prin intermediul instituțiilor financiare autohtone, deținute de statul român, cu comisioane mult mai mici, subvenționate 100% de la bugetul de stat, pentru IMM-uri.
În schimb, față de toate aceste obiective esențiale pentru dezvoltarea României, asumate de Partidul Național Liberal, premierul nostru, Florin Cîțu a acceptat tot felul de reforme heirupiste cu multe bazaconii și baliverne europene de stânga, incluse în condiționalitățile asumate pentru aprobarea PNRR, de la venitul minim de incluziune (un venit suplimentar de la stat pentru cei care vor să muncească cu salariu minim), o aberație socialistă fără nicio justificare economică, până la condiționarea investițiilor în infrastructura de autostrăzi într-un raport de 1/3 față de construcția de piste de bicicletă (adică, la 1 km de autostradă trebuie să facem 3 km de piste pentru biciclete) și multe altele, precum metroul de la Cluj care este complet nepregătit tehnic pentru a fi finalizat până în 2026.
Vă spun sincer, asta se întâmplă de când cei din Partidul Naţional Liberal, care cunosc bine problemele și soluțiile, nu sunt implicați și sunt chiar ignorați la guvernare.
De mai multe ori i-am cerut colegului meu Florin Cîțu să mă implice în elaborarea și aprobarea PNRR, în calitate de consilier onorific, fără nicio remunerare, doar pentru a verifica ceea ce fac colegii noștri de la USRPLUS cu acest Plan Marshall pentru România dar am fost refuzat.
Păcat! Știam foarte bine ceea ce trebuie să urmărim în acest plan de dezvoltare a României pentru că, în calitate de Șef al Cancelariei Prim-ministrului Ludovic Orban, știam ce proiecte și măsuri am inclus în Planul Național de Investiții și Relansare (planul de măsuri din iulie 2020 care a dus la salvarea economiei românești), ceea ce am inclus în prima variantă (cea mai bună) a Planului Național de Redresare și Reziliență din noiembrie 2020, ceea ce ne-am asumat în Programul de Guvernare PNL 2021 - 2024 și ceea ce am negociat Programul comun de guvernare al Coaliției.
Asta e, așa se întâmplă când totul e Wow! Dar e păcat, nu pentru mine, ci pentru Partidul Național Liberal și pentru România!>>-Ionel Dancă
Citiți și:Avertisment de la Bruxelles pentru PNRR: Sperăm să fie instalat un guvern stabil în România pentru a aplica planul de 29 de miliarde de euro
Comisia Europeană speră ca România să aibă cât mai repede instalat un guvern stabil, pentru a aplica reformele asumate, deoarece fondurile europene de 29 de miliarde de euro pe care țara vrea să le atragă de la UE sunt condiționate de ținte și borne clare - au avertizat, luni, înalți oficiali europeni.
Chiar dacă, la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernanții din România nu trebuie să creadă că sunt cu sacii în căruță. Mai întîi de toate, Planul României mai trebuie aprobat și de statele membre (miniștrii de Finanțe), în Consiliul UE. Această aprobare se face în cel mult 4 săptămâni, iar până la finalul anului 2021 România va semna cu CE un acord de finanțare și va primi un avans de 3,8 miliarde de euro. Această prefinanțare reprezintă 13% din suma totală alocată țării, jumătate fiind fonduri nerambursabile și jumătate împrumuturi care vor trebui returnate de către România la bugetul UE, pe termen lung.
Citiți întregul articol accesând titlul alăturat:Avertisment de la Bruxelles pentru PNRR: Sperăm să fie instalat un guvern stabil în România pentru a aplica planul de 29 de miliarde de euro
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Politică
Lovitură de teatru!Și primarul comunei Vânători, Ionel Lupu are 3 ani interdicție de a exercita funcția, de la încetarea actualului mandat
Ziarul de Vrancea, 24 apr 2024
