MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR ne anunță că prețurile vor continua să urce în ritm alert în perioada următoare
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni”, arată estimările băncii centrale
Rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, iar evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, arată estimările BNR. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședință luni a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022. ”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, depășind valorile evidențiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt majorările mai ample de prețuri anticipate a fi consemnate de energia electrică și gazele naturale – chiar și în contextul aplicării măsurilor de compensare și plafonare –, precum și de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotațiilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare. Impactul acestora este de natură să amplifice și să prelungească mai mult deviația pozitivă a ratei anuale a inflației de la limita de sus a intervalului țintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare și plafonare a prețurilor la energie, dar și să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaționiste”, arată BNR. Incertitudini semnificative rămân, totuși, asociate efectelor măsurilor temporare de compensare și plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație, precum și modului de evaluare și de includere a acestora în calculul IPC. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din situația blocajelor în lanțurile globale de producție și aprovizionare, se arată în raportul BNR. ”În același timp, evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, în contextul tendinței de extindere la nivel național a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum și al progresului insuficient al vaccinării pe plan intern, dar și prin potențialul impact exercitat de acest val asupra economiilor europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare”, potrivit BNR Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să fie asociate conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, deficitul bugetar potențial inferior țintei înregistrat în 2021 și, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar aprobat pentru anul în curs, ce vizează o accelerare a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. O sursă de incertitudini și riscuri rămâne și absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. ”BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, precizează banca centrală.
Deficitul comercial a urcat la 21,3 miliarde de euroexporturile României au crescut cu 19,4%, în primele 11 luni din 2021, până la 68,166 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 21,7%, la 89,536 miliarde euro
Exporturile României au crescut cu 19,4%, în primele 11 luni din 2021, până la 68,166 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 21,7%, la 89,536 miliarde euro, față de perioada similară din 2020, astfel că deficitul balanței comerciale a fost de 21,369 miliarde euro, mai mare cu 4,929 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada ianuarie-noiembrie 2020, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-30.XI 2021, exporturile FOB au însumat 68,166 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 89.536 miliarde euro. În perioada 1.I-30.XI 2021, exporturile au crescut cu 19,4%, iar importurile au crescut cu 21,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.XI 2020. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.XI 2021 a fost de 21,369 miliarde euro, mai mare cu 4,929 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.XI 2020”, arată datele INS. În perioada 1.I-30.XI 2021, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (45,2% la export și 35,3% la import) și alte produse manufacturate (30,6% la export și 30% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2021 a fost de 49,638 miliarde euro la expedieri și de 65,013 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,8% din total exporturi și 72,6% din total importuri.
Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.XI 2021 a fost de 18,527 miliarde euro la exporturi și de 24,522 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,2% din total exporturi și 27,4% din total importuri. Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.
Banca centrală a apăsat din nou pedala creșterii dobânzilor
Consiliul de administrație al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an începând din 11 ianuarie. Rata anuală a inflației va crește probabil gradual în următoarele luni, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, iar evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate rămâne o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, cel puțin pe termen scurt, arată estimările BNR. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședință luni a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022, a transmis instituția. Alte decizii se referă la ”extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,00 la sută pe an”. De asemenea a mai decis păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, precumși menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ”Aceste decizii se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiții de mari incertitudini. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Deciziile CA al BNR vizează readucerea și menținerea ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare”, explică BNR. BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Investiții de peste 16 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului energetic
Guvernul a analizat, luni, la o ședință informale, oportunitățile de finanțare în valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice, informează Executivul, într-un comunicat de presă. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Aceasta abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor. „România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă, conform sursei citate. Ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare în domeniul energiei până în 2030. România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic - 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.
Aproape 75.000 de imobile au fost vândute în România în luna decembrie
În luna decembrie 2021 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 74.429 de imobile, cu 16.865 mai multe față de luna noiembrie a anului 2021. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna decembrie este cu 2.926 mai mic față de perioada similară a anului 2020, a transmis, luni, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANPCI). Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în decembrie 2021, în București – 14.438, Ilfov – 4.902 și Constanța – 3.950. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Călărași – 303, Covasna – 449 și Caraș Severin – 485. Numărul ipotecilor, la nivel național, în decembrie 2021, a fost de 28.924, cu 2.204 mai mic față de decembrie 2020. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 6.523, Ilfov – 2.404 și Constanța – 1.413. La polul opus se află județele Sălaj – 64, Harghita – 81 și Covasna – 82. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în ultima lună a anului 2021 sunt Brăila – 956, Constanța – 688 și Buzău – 671. Pe parcursul anului 2021 au fost tranzacționate în total 698.756 de imobile, cu 95.951 mai mult față de 2020. În 2021, cele mai multe vânzări de imobile s-au înregistrat în luna decembrie – 74.429, iar cele mai puține, în mai – 47.773. În anul 2020, cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în octombrie – 83.675 și cele mai puține în aprilie – 27.021.
Dacia lansează în România seria limitată a Duster Extreme
Constructorul auto Dacia anunță că lansează pe piața din România seria limitată Duster Extreme, cea mai echipată versiune a SUV-ului fabricat la Mioveni, iar prețurile pornesc de la 21.900 euro, cu TVA inclusă. ”Dacia lansează pe piața din România Seria Limitată Duster Extreme, cea mai echipată versiune a SUV-ului fabricat la Mioveni. Beneficiind de un look exclusiv, noua serie limitată oferă în standard toate echipamentele disponibile pe versiunea superioară de echipare Prestige, la care se adaugă dotări precum funcția mâini libere, camera multiview sau avertizorul pentru unghi mort”, anunță compania. Disponibilă în două versiuni de motorizare – Blue dCi 115 și TCe 150 – mașina va putea fi comandată începând din 10 ianuarie 2022 în întreaga rețea de agenți autorizați Dacia din România. La interior, seria limitată Duster Extreme dispune de scaune față încălzite, cu tapițerie specifică și cu elemente de design de culoare orange. Atât volanul cât și maneta schimbătorului de viteze sunt îmbrăcate în piele. Totodată, Seria Limitată Duster Extreme va inaugura o nouă culoare de caroserie în gama Dacia, intitulată Grey Urban.
Google atacă Apple pentru că nu vrea ca iMessage să comunice cu Android
Unul dintre executivii Google a criticat deschis Apple, pentru faptul că producătorul iPhone-ului preferă să-și țină utilizatorii “prizonieri” în cadrul propriului ecosistem și nu-i lasă să comunice cu cei care au smartphone-uri cu Android. Șeful pe partea de sisteme de operare și ecosisteme de la Google, Hiroshi Lockheimer, a luat în vizor Apple, pe care o critică pe Twitter pentru că iMessage nu folosește RCS (Rich Communication Services) pentru a comunica direct cu aplicația de chat dezvoltată de Google pentru Android. RCS este un standard modern de comunicare, ce poate înlocui SMS. Acesta oferă unele din funcțiile moderne ale aplicațiilor de chat, precum formatarea textului sau trimiterea de fișiere multimedia. Lockheimer spune că Apple preferă strategia izolării pentru a-și ține utilizatorii prizonieri și că, din cauza faptului că mulți adolescenți folosesc iMessage, care este considerat “cool”, utilizatorii de Android (care, de altfel, sunt în număr mult mai mare) s-ar simți ostracizați.
Honor și-a lansat primul smartphone pliabil
Brandul la care Huawei a renunțat pentru a-l salva de povara sancțiunilor americane prezintă Magic V, primul smartphone al companiei care se pliază. Magic V folosește același tipar de pliere ca Galaxy Z Fold, cu care se și compară din multe puncte de vedere, făcând plierea pe verticală, asemenea unei cărți. Ecranul intern, folosit atunci când telefonul este pliat, are 7,9 inch, 90HZ rată de împrospătare și o rezoluție de 2272 x 1984 pixeli, cu un raport al imaginii 10:9. Ecranul extern, disponibil și când telefonul nu este pliat, are 6,45 inch, 120Hz rată de împrospătare, 21:9 raport de imagine și o rezoluție de 2560 x 1080 de pixeli. Una peste alta, Magic V este mai mai subțire decât Galaxy Fold când nu este pliat, dar cântărește mai mult decât acesta cu câteva grame. Compania chineză spune că sistemul de pliere ar trebui să supraviețuiască la 200.000 de folosiri. La interior, Magic V are chipset-ul Snapdragon 8 Gen 1, 12GB RAM și 256GB / 512GB spațiu de stocare. Bateria are o capacitate de 4.750mAh și, conform producătorului, are nevoie de 15 minute pentru a se încărca până la 50%. Sistemul foto de pe spatele telefonului este alcătuit dintr-un trio de camere foto de 50MP, în vreme ce pe fiecare din cele două ecrane există câte o cameră de selfie de 42MP. Magic V va fi disponibil mai întâi în China, unde, din 18 ianuarie, va costa de la aproximativ 1.388 euro.
